Zece controverse iscate de legea educaţiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Noul proiect de lege urmează să fie discutat astăzi în Guvern, după care va fi trimis către Parlament pentru adoptare. Dacă va fi votată, legea va intra în vigoare în anul şcolar 2010-2011. Ziarul „Adevărul“ vă prezintă astăzi câteva dintre punctele nevralgice ale noului act normativ.

Un motiv de fugit din România

Ovidiu Nahoi

Dezbaterile care au avut loc pe marginea noului act normativ au demonstrat că elevii, părinţii, profesorii, studenţii şi rectorii au percepţii diferite în ceea ce priveşte priorităţile reformei în educaţie. „Adevărul" a selectat 10 astfel de amendamente la legea educaţiei.
 
Elevii

1 Dosar şcolar întocmit pe criterii obiective. Noul proiect de lege a educaţiei prevede că admiterea la liceu în clasa a X-a se va face în funcţie de aşa-numitul portofoliu care cuprinde întreaga activitate a şcolarului, de la notele obţinute, până la caracterizările făcute de profesori. Elevii spun însă că proporţia de 70% a acestui dosar la admitere este prea mare, mai ales că există riscul ca profesorii să întocmească fişele de evaluare în mod subiectiv.

2 Reînfiinţarea şcolilor de arte şi meserii. Elevii consideră că este necesar ca după terminarea celor 10 ani de învăţământ obligatoriu să deprindă o meserie cerută pe piaţa muncii. Acest lucru este posibil numai prin reînfiinţarea şcolilor de arte şi meserii. 
 
Profesorii

3 Admitere la catedră. În opinia profesorilor, actualul sistem de acces în meserie nu trebuie schimbat, aşa cum prevede noua lege.  Orice absolvent de facultate se poate înscrie în momentul de faţă la examenul naţional de titularizare care se susţine o dată pe an. Acest examen dă dreptul profesorului să ocupe o catedră de unde cu greu mai poate fi dat afară. Ministrul Educaţiei spune însă că prin acest sistem foarte mulţi profesori mediocri, fără pregătire pedagogică, au ajuns să le predea copiilor şi propune ca fiecare şcoală să-şi selecteze propriile cadre didactice. Noul proiect prevede ca pe lângă cei trei ani de facultate, viitorul profesor să mai facă încă doi ani de masterat în pedagogie pentru ca apoi să devină ucenic pe lângă un cadru didactic din sistem. După anul de ucenicie, ar urma să susţină un examen de definitivat care i-ar da dreptul să predea.  Profesorii susţin însă că este o propunere inutilă în condiţiile în care tinerii nici nu visează să devină profesori pentru  un venit de 900-1.000 de lei pe lună care nu asigură nici măcar supravieţuirea. 

4 Politizarea şcolilor. Prin proiectul de act normativ ar urma să se producă descentralizarea şcolilor, iar directorii să-şi poată forma noua echipă.  Comunitatea locală ar urma să se implice mai mult atât în administrarea şcolilor, cât şi în numirea directorilor. Aceştia din urmă se tem să ajungă la mâna primarilor şi spun că noul sistem va duce la politizarea educaţiei. 

Părinţii

5 Programă aerisită.  Elevii să studieze la şcoală după o programă simplificată şi să primească acele informaţii într-o formă care să aibă legătură cu viaţa reală. În plus, programa ar trebui corelată cu cerinţele pieţei muncii, astfel încât orice absolvent să-şi poată găsi de lucru. Acum elevii sunt obligaţi să memoreze o cantitate mare de informaţii care sunt inutile după absolvire. 

6 Contract ferm cu şcoala.  Noua lege să stipuleze semnarea unui contract cu şcoala. Acesta să prevadă atât obligaţii clare pentru părinţi, cât şi pentru instituţia de învăţământ, precum şi sancţiuni pentru cazurile în care acest contract este încălcat de vreuna dintre părţi.
 
Studenţii

7 Oficiu de combatere a corupţiei.  Înfiinţarea unei agenţii pentru combaterea corupţiei şi înlăturarea abuzurilor din universităţi este foarte importantă. Studenţii se plâng că trebuie să dea şpagă pentru promovarea examenelor şi că nu au nicio protecţie în faţa nedreptăţilor pe care le suferă din partea cadrelor didactice universitare.

8 Evaluarea universitarilor. Tinerii care urmează cursurile învăţământului superior vor să aibă o pondere de 25% în evaluarea cadrelor didactice universitare.  Ei afirmă că foarte mulţi profesori universitari predau după notiţe vechi de zeci de ani, cursurile sunt plictisitoare şi nu au nicio legătură cu ceea ce se cere pe piaţa muncii.
 
Rectorii

9 La catedră şi după 65 de ani.  Profesorii universitari vor să fie menţinuţi în funcţii şi după împlinirea vârstei legale de pensionare - 65 de ani.  Rectorii argumentează că şi în alte ţări europene universitarii de valoare rămân să predea şi după vârsta de 70 de ani.  

10 Rectorul, ales prin concurs.  La acest concurs pot participa atât personalităţi ştiinţifice din ţară, cât şi din străinătate,  care au avizul senatului universitar.  Rectorul are nevoie de confirmarea ministrului şi îşi poate face singur echipa.  Odată confirmat, rectorul încheie cu senatul universităţii un contract de management în care sunt trecute angajamentele acestuia în materie de performanţă.

Traseu

Noul proiect de lege a educaţiei urmează să intre astăzi în discuţia Guvernului.  El s-a aflat vreme de trei săptămâni în dezbatere publică. După aprobarea în Guvern, proiectul va intra în dezbaterea Parlamentului.  În cazul în care va fi adoptată, legea educaţiei ar urma să intre în vigoare din anul şcolar 2010-2011. 

"Universităţile sunt cele care formează profesorii. Această lege prevede modernizarea conducerii universitare."
Daniel Funeriu
ministrul Educaţiei

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite