Simularea la Română pentru clasa a XI-a, axată pe înţelegerea textului. Model pentru examenul de BAC din 2018

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Subiectele la Română de la simularea examenului de Bacalaureat pentru elevii de clasa a XI-a vor fi, începând din acest an, axate pe partea de interpretare a textului, elevii vor avea de rezolvat mai puţine întrebări tehnice, în sensul că dispar întrebările legate de ortografie, iar numărul minim de cuvinte în care trebuie să se încadreze eseul scade şi el, de la 600 la 400.

Elevii de clasa a XI-a vor susţine, în acest an, simularea probei scrise la Limba şi literatura română a examenului de Bacalaureat după o nouă structură a subiectelor, urmând ca, din 2018, examenul naţional să fie susţinut după noul model.

Concret, Subiectul de tip I, comun tuturor filierelor, profilurilor şi specializărilor,  are ca suport un text nonliterar, la prima vedere şi este alcătuit din doi itemi:  o întrebare alcătuită din cinci sarcini de lucru a câte patru puncte fiecare, care urmăresc înţelegerea textului, şi o cerinţă de tip eseu, având şase repere.

Subiectul de tip II (comun şi el tuturor profilelor) are ca suport un text literar la prima vedere, care vizează  interpretarea şi/sau comentarea unui text integral sau a unui fragment de text. Aici, elevului îi este solicitată prezentarea semnificaţiilor unui text, în 50 de cuvinte, evidenţiind două trăsături ale unui curent 

literar. 

Subiectul de tip III,  diferenţiat în funcţie de filieră, profiluri şi specializări, constă în elaborarea unui eseu structurat şi vizează aspecte de analiză tematică, structurală, stilistică a operelor literare studiate ce aparţin autorilor canonici, curentelor culturale/literare, perioadelor, speciilor literare şi/sau a tipurilor de texte menţionate în programa de Bacalaureat. 

„VOM UITA ORICE BRUMĂ DE ORTOGRAFIE”

Printre primele modificări observate de către profesorii de Română încă de la primul subiect se remarcă dispariţia întrebărilor despre rolul virgulelor sau a cratimelor, respectiv întrebările legate de ortografie. „Au redus din numărul de întrebări, au modificat formularea şi au scos partea de ortografie“, a spus profesoara de Limba şi literatura română Ecaterina Stanca de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“. 

Profesoara Ruxandra Achim de la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale” e mai drastică în aprecieri, subliniind că întrebările de ortografie ar fi avut rol de a păstra deprinderile dobândite în gimnaziu. „Într-adevăr, ortografia este punctată în redactarea întregii lucrări, dar renunţând la întrebări, vom uita orice brumă de ortografie. Deja pe reţelele de socializare nu mai sunt folosite cratime“, a observat cadrul didactic. 

„SE RENUNŢĂ LA COMPONENTA ESTETICĂ“

Potrivit profesoarei Ruxandra Achim,  noua structura a subiectelor nu renunţă doar la partea tehnică, renunţă şi la partea estetică, la componenta artistică.

„Din punctul meu de vedere, mergând pe varianta de text nonliterar, la primul subiect, cumva se renunţă la estetic. Studiul literaturii române vizează, sigur, şi componente de comunicare, dar şi componente artistice. Mă gândesc că, cel puţin, pentru elevii din ciclul superior, pe filieră de real, unde nu există educaţie artistică, literatura rămâne un punct fundamental în educaţia artistică a acestuia. E important ca, după 12 ani de şcoală, elevul să ştie să explice nişte figuri de stil, să le comenteze, să poată explica anumite secvenţe din text. Mi se pare că ar reduce foarte mult intenţia noastră ca elevii să se exprima nuanţat, plastic, să sesizeze componenta subiectivă a artei“, a explicat Achim. 

Ambele profesoare, atât Ecaterina Stanca, cât şi Ruxandra Achim au privit întrebările structurate de la primul subiect ca fiind prea uşoare, apropiate cumva ca nivel de întrebările de la Evaluarea Naţională. 

„Totuşi între Evaluarea Naţională şi Bacalaureat există patru ani de studiu şi ar trebui să cerem ceva mai mult absolvenţilor de liceu decât să identifice repere într-un text nonliterar. Se renunţă cam uşor la un anume standard de verificare a nivelului de pregătire a studenţilor”, a conchis Achim.

„BACALAUREATUL RĂMĂSESE ÎNVECHIT“

Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Vlad Ştefan, se bucură de noutăţile aduse structurii subiectelor şi crede că, după această schimbare, educaţia din România mai are o şansă. 

„Am militat în permanenţă pentru schimbarea de fond a modului de evaluare a elevilor la examenele naţionale. Bacalaureatul rămăsese acelaşi examen învechit, lipsit de relevanţă, care promova doar memorarea şi reproducerea unei informaţii de foarte multe ori, irelevantă şi neaflată în concordanţă cu aptitudinile şi competenţele pe care un sistem educaţional al secolului XXI ar fi trebuit să le promoveze“, a scris Vlad Ştefan pe Facebook.

NOUTĂŢILE DE LA EXAMENE

Notele de la examenele naţionale vor putea fi modificate în urma contestaţiilor chiar dacă acestea nu vor depăşi 50 de sutimi între prima notă primită şi cea obţinută în urma contestaţiei. În calculul mediei de admitere la liceu, ponderea mediei claselor V-VIII va reprezenta doar 20 la sută, în comparaţie cu 25 la sută cât a avut în anul şcolar 2015-2016. De asemenea, admiterea la liceu se va realiza într-o singură etapă computerizată, urmată de o etapă în care se vor analiza cazuri speciale, astfel încât admiterea să se finalizaze mai repede. 

Calendarul simulărilor

  • 13 martie - Limba şi literatura română - proba scrisă (clasa a VIII-a şi Bacalaureat)
  • 14 martie - Limba şi literatura maternă - probă scrisă (clasa a VIII-a şi Bacalaureat)
  • 15 martie - Matematică - probă scrisă (clasa a VIII-a) şi proba obligatorie a profilului pentru Bacalaureat
  •  17 martie - Proba la alegere a profilului şi specializării pentru Bacalaureat (numai pentru elevii clasei a XII-a)
  • 31 martie - Afişarea rezultatelor
Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite