Profesorii de profesie, restanţieri la practică

Viitorii manageri sunt „bombardaţi“ cu teorie în timpul facultăţii pentru că majoritatea dascălilor nu se pot lăuda cu experienţă în domeniu. Profesori care n-au făcut un studiu de piaţă predau marketing, iar cei care n-au câştigat vreo lucrare predau management de proiect.

Am ajuns la a treia generaţie de profesori care predau exclusiv din cărţi şi care au intrat prea puţin în contact cu experienţa practică. Cel puţin aceasta este concluzia la care a ajuns Ciprian Ciucu, expert în educaţie la Centrul Român pentru Politici Publice.

Fenomenul este simplu: cei mai buni studenţi sunt opriţi în facultate şi nu mai apucă să cunoască practic ce au învăţat. „În România se răsplăteşte fidelitatea faţă de sistem, cariera şi vechimea, nu performanţa. În afară, profesorii dezinteresaţi care nu fac performanţă nu au ce căuta", explică Ciprian Ciucu.

Avocatul Educaţiei şi expert al Societăţii Academice din România, Florian Mihalcea, spune că asistentul universitar devine fidel profesorului, mai ales că promovarea se face datorită recomandărilor acestuia. „Sistemul nu te lasă să faci altfel", conchide Florian Mihalcea.

Profesori teoreticieni

Victor Dragotă, şeful Catedrei de Finanţe din cadrul Academiei de Ştiinţe Economice (ASE) din Bucureşti, spune că tendinţa este să se meargă pe studii de caz „ancorate în practică".

Cu toate acestea, majoritatea profesorilor de Finanţe au trecută în CV activitate de cercetare şi consultanţă pe o perioadă foarte scurtă de timp.

Astfel, lectorul universitar doctor Emilia Câmpeanu are un CV stufos în studii efectuate atât în ţară, cât şi în străinătate, în publicaţii, articole şi participări la seminarii.

Colegul său, Iuliu Şerbănescu, are o experienţă de minimum 10 ani în domeniul Fiscalitate, Finanţe şi Asigurări, care reprezintă şi predatul în ASE.

Experienţa se transmite

De asemenea, decanul Facultăţii de Management din ASE, Gheorghe Cârstea, spune că, deşi contează expe­rienţa practică a profesorilor, nu poate face nimic împotriva celor n-o au şi se mulţumesc să predea din cărţi, pe motiv că măcar studiază şi citesc presă economică. Iar pe „băieţii tineri" (seminariştii, n.r.) îi ia la curs, ca să prindă ceva din experinţa profesorilor cu ştate vechi în facultate.

Studenţii se află în plin proces de restanţe şi licenţă. Astfel, ei au evitat să vorbească despre profesorii care le vor trece notele în catalog, dar au recunoscut că nu se merită să meargă la cursuri pentru simplul motiv că nu înţeleg şi nimeni nu le dă exemple din viaţa reală. Iar la seminarii se duc pentru că se cere prezenţă, dar profesorii de acolo, deşi tineri, se comportă ca şi cum ar vrea să se răzbune pentru ce-au pătimit, la rândul lor, în facultate.

Citiţi şi:

Economiştii, căutaţi şi pe vreme de criză

Agricultură predată pe plante desenate cu creta

Care sunt cele mai căutate facultăţi

Profesori de profesie

Decanul Facultăţii de Management din cadrul ASE, Gheorghe Cârstea, admite că unii profesori predau de drag, alţii doar îşi fac meseria. „E ca la preoţi. Unii au har, alţii nu", spune el. De exemplu, Ioan Schileru predă de 30 de ani la Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Ştiinţe Economice (ASE) din Bucureşti.

Universitarul admite că un mare neajuns al învăţământului dintr-o fostă ţară socialistă este acela că cei mai mulţi profesori au, în cazurile fericite, un an sau doi de contact cu viaţa practică.

„Eu mi-am propus să predau cât mai multe lucruri din viaţă, le iau din realitate şi le cobor la ore. Experienţa personală, pe care mi-o actualizez permanent, îmi permite să folosesc, de câte ori simt că e oportun, o relatare, o evocare, un mic studiu de caz", explică Ioan Schileru. Ecaterina Putz, profesor de management al unităţilor de transport şi logistică, are în urmă aproape 40 de ani de carieră în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (UVT).

„Nu contează practica"

CV-ul profesoarei arată că singura experienţă practică apropiată de domeniul în care predă a fost acumulată tot în cadrul facultăţii, ca economist cercetător. „De la doamna Putz am înţeles tot ce a predat pentru că este o persoană care ştie cum să explice materia", spune Petra Daniel, de 20 de ani, studentă la Facultatea de Economie şi Afaceri Internaţionale.

 „Nu contează experienţa practică la angajare. Avem puţini profesori care îndeplinesc acest criteriu deoarece corpul didactic este format în proporţie covârşitoare din proprii absolvenţi care s-au format la catedră, făcând activităţi de cercetare", explică Ioan Talpoş, rectorul Universităţii de Vest, profesor de finanţe publice şi gestiune financiară, cu doar cinci ani de experienţă ca economist într-o funcţie de execuţie.  ; A colaborat Olivia Tulbure

"Eu predau multe lucruri din viaţă,le iau din realitate şi le cobor la ore."
Ioan Schileru
profesor ASE

"Nu contează experienţa la angajare, când foştii studenţi devin profesori."
Ioan Talpoş
rector UVT

"La Facultatea de Finanţe se merge pe studii de caz,nu pe teorie sterilă."
Victor Dragotă
profesor ASE

Ce a promis ASE în 2008

În urma unei evaluări instituţionale făcute acum doi ani de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS),  reprezentanţii Academiei de Ştiinţe Economice (ASE) din Bucureşti au promis o posibilă evaluare a calităţii performanţelor cadrelor didactice, în sensul respectării unei corelaţii juste între învăţământ şi cercetare.

De asemenea, conducerea ASE s-a obligat să formeze studentul astfel încât, pe lângă asimilarea cunoştinţelor, să dobândească şi competenţe profesionale.

Totodată, s-a promis perfecţionarea metodelor de predare printr-o mai bună interacţiune profesor-student, dezbateri tematice şi studii de caz. ASE a negat că unele materii ar fi nefolositoare studenţilor, cu menţiunea că aceştia dobândesc cunoştinţele necesare pentru a se integra „eficient şi rapid" în mediul de afaceri.

Inspiraţie occidentală pentru teoreticieni

Universitatea Harvard cere experienţă aprofundată la angajare

Gheorghe Cârstea, decanul Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Ştiinţe Economice (ASE) din Bucureşti, spune că majoritatea informaţiilor din cărţile de profil sunt preluate din ce se învaţă în Anglia, Franţa sau Germania: „Se încearcă predarea cu exemple din viaţa şi reuşitele unor afacerişti. Încercăm să arătăm că viaţa reală nu este ca cea teoretică", spune decanul.

Cum e la americani

În practică, însă, studenţii învaţă din experienţa de acum 30 de ani a profesorilor. Oricum, decanul Gheorghe Cârstea precizează că Facultatea de Management pe care o conduce vrea să aibă atitudinea de la Harvard, cel puţin în desfăşurarea masterului.

„Noi ne inspirăm din gândirea şi dezbaterea altora. Facem ca japonezii, luăm de peste tot şi aplicăm la noi, dar ţinem cont de context", este ideea la care revine decanul. 

Profesorul John Tsakirgis lucrează în Laboratorul Harvard pentru Ştiinţă şi Inginerie Aplicată. El îi ajută pe inginerii începători să creeze circuite microscopice. Norocul cercetătorilor este că Harvard a investit în cel mai bun echipament pentru a putea crea componente care, într-o bună zi, vor avea aplicabilitate nelimitată în medicină, tehnologie şi comunicaţii.

„Este o provocare în fiecare zi, dar şi o plăcere să lucrez cu studenţii şi să văd cum revoluţionează tehnologia şi medicina", spune profesorul universitar.

Pe site-ul Harvard scrie foarte clar că, pentru ocuparea unui post de profesor, este necesară diploma de master şi „o substanţială experienţă în munca de cercetare academică".