Asta îi va duce pe tineri din sistemul clasic de învăţământ - în care accentul cade pe IQ - într-unul actual.

De acest lucru este convinsă Irina Gruia, psihoterapeut şi trainer în cadrul Asociaţiei Dezvoltare şi Psihoterapie prin Acţiune, unde aproximativ 400 de tineri participă anual la ateliere de dezvoltare personală. În momentul în care termină 12 clase, tinerii care participă la activităţi nonformale au o altă atitudine faţă de viaţă - chiar dacă au şapte pe linie la română şi la matematică, ei ştiu să se orienteze în viaţă, ştiu să îşi găsească un job, să facă faţă unor situaţii de blocaj sau să-şi gestioneze emoţiile negative.”

La gestionarea emoţiilor se referă un proiect care i-a plăcut Irinei, numit Un centimetru pentru viaţă”, care urmărea ca elevii de-a X-a şi a XI-a - generaţia care şi-a luat carnetul sau urmează” - să înţeleagă că atât siguranţa şoferilor cât şi a pietonilor depinde de prudenţa pe şosele.

Un centimetru apăsat în plus sau în minus pe pedala de acceleraţie poate fi diferenţa dintre viaţă şi moarte”. Am prezentat nişte filmuleţe şi am făcut mici psihodrame: nişte mese micuţe cu simulări de accidente, cu impactul pe care-l poate avea un accident asupra unei persoane şi a mediului în care el trăieşte”, spune Irina. A fost o schimbare de mentalitate - nu se poate verifica şi nu e cuantificabilă, spre deosebire de educaţia formală, în care cuantificabil presupune  <<80% promovaţi >>”.

Irina avea un profesor în liceu care îi învăţa că <<adevărata artă a elevului este să ştie ceea ce nu trebuie să înveţe>>. Un copil educat într-un cadru nonformal îşi va lua ce are el nevoie, în funcţie de tipul lui de inteligenţă. Te ajută să-ţi exploatezi la maximum potenţialul, liber - pentru că de multe ori copiii sunt trimişi către dorinţele părinţilor”, spune Irina. Nu toţi copiii sunt dezvoltaţi pe inteligenţa logico-matematică sau lingvistică, mai sunt încă vreo şapte tipuri.”

Dacă exploatarea potenţialului este un beneficiu al educaţiei nonformale, Mădălina Ursu, coordonatoare de proiecte la fundaţia Edu For All Braşov, nu crede că tinerii din ziua de azi au nevoie de nonformal doar pentru pregătire tehnică, ea crede ca tinerii sunt din ce în ce mai adaptaţi şi pregătiţi pentru meseriile pe care le aleg. Dar dacă abilităţile tehnice „îi individualizează”, tot ele îngreunează interacţiunea lor cu alte persoane.

Aici trebuie să apară educaţia nonformală. ”(Aceasta) se construieşte din nevoia oamenilor de a crea un echilibru personal, de a se adapta dinamicii impuse de societate, de o nevoie de evoluţie completă, nu doar pe plan tehnic. Se construieşte aşa cum e nevoie, nu e un produs brut, standard, care trebuie pilit pe margine anul ăsta, anul viitor pilit pe colţuri, astfel încât să se potrivească fiecărei generaţii.”

Tot educaţia nonformală ajută la descoperirea pasiunilor. După ce Mădălina a absolvit facultăţile de Ştiinţe Economice şi Informatică, a ales un master la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Prin intermediul educaţiei nonformale mi-am dat seama că nu e felul meu să stau într-un birou 8 ore ţintită, făcând acelaşi lucru sau preocupându-mi mintea cu o singură problemă”. Mădălina şi-a dezvoltat inteligenţa verbală, interrelaţională şi intrapersonală, dovedită prin teste aplicate înainte şi după parcurgerea unor experienţe nonformale.

Irina şi Mădălina sunt pasionate de educaţia nonformală. Amândouă fac parte din Reţeaua de Educaţie Nonformală. Din reţetă fac parte mai mulţi oameni, la fel de pasionaţi, cu care atunci când au ocazia, fac schimb de experienţe şi informaţii pe această temă. Este o iniţiativă a Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.

Detalii despre reţea şi metodele de educaţie nonformală.  

De Anca Iosif