Marile mize şi provocări ale noului an şcolar

Anul şcolar 2010-2011, care a început cu anunţul privind concedierea a 10.000 de angajaţi din Educaţie, ar putea fi unul dintre cei mai austeri din ultimele două decenii. În ciuda dificultăţilor trebuie puse la punct noi programe şi manuale, astfel încât România să salte în clasamentele europene privind calitatea învăţării.

Ghiozdanele sunt pline cu rechizite noi, profesorii le-au spus „Bun venit!" elevilor, şi, după cum a cerut ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, ieri au şi avut loc lecţiile de deschidere. Un nou an şcolar a început.

Mijlocul lunii septembrie este, în fiecare an, momentul în care profesorii, părinţii şi copiii sunt cu toţii cuprinşi de frenezia începutului. Pentru cei mai mici, aventura cunoaşterii e doar la primii paşi, elevii mai mari au ocazia de a avansa dincolo de realizările din anul precedent şi de a-şi face noi prieteni.Acest an şcolar va fi însă, poate mai mult decât oricare altul din ultimele două decenii, supus unor provocări uriaşe.

Bani şi mai puţini

Cum economia este în scădere, iar Educaţia s-a aflat întotdeauna pe lista domeniilor sacrificate atunci când s-a făcut „împărţeala" bugetului, profesorii nu au motive să fie optimişti în privinţa salariilor pe care le vor încasa şi nici pe tema siguranţei locului de muncă.
Dascălii au pierdut deja în acest an peste 25% din venituri şi nu mai pot deconta cheltuielile de transport către locul de muncă. Ceea ce i-a făcut deja pe câteva zeci de profesori titulari din Prahova şi Constanţa (detalii în pagina 7) să renunţe la catedră, pentru că sumele cu care ar rămâne în mână sunt pur şi simplu ridicole: mai puţin de 200 de lei, în unele cazuri.
Iar perspectivele sunt sumbre. Educaţia nu a primit niciodată mai mult de 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB) prin bugetul de stat, în ciuda faptului că reglementările aflate în vigoare prevăd că finanţarea ar trebui să fie de 6%.

Bătaia pe grădiniţe s-a încheiat cu peste 7.000 de necâştigători

La fel s-a întâmplat şi în 2010, iar cu o economie în cădere (potrivit cifrelor oficiale cu 1,5%, potrivit celor neoficiale cu 4%), chiar dacă s-ar păstra alocarea bugetară din acest an (ca procent din PIB) şi în 2011, banii vor fi mai puţini. Ceea ce nu poate însemna decât noi concedieri ori tăieri de salarii, chestiuni care, în final, afectează calitatea învăţării din şcoala românească.

Este nevoie de schimbări

Poate că momentul nu este cel mai potrivit pentru realizarea de reforme. Dar o lege mai bună a Educaţiei, care să permită apariţia unor performanţe ale şcolii - ca sistem - şi nu doar ale câtorva elevi studioşi, este aşteptată de foarte mult timp.

Legea Educaţiei propusă de actualul ministru, Daniel Funeriu, este în prezent în dezbaterea Comisiei pentru Educaţie din Senat. Preşedintele Comisiei, Mihail Hărdău, se aşteaptă ca dezbaterile în acest organism să se încheie unde în noiembrie, astfel încât legea să fi trecut şi de plen „undeva în decembrie, indiferent cât de ample ar putea fi dezbaterile".

„Condiţia este ca agenda politică să nu mai fie atât de încărcată cu alte lucruri. Legea putea fi deja în vigoare, dacă sfârşitul primei sesiuni parlamentare din acest Marile mize ale anului şcolar sunt legate direct de această lege. În baza ei urmează să fie elaborată o nouă programă şcolară şi manuale mai bune, mai aerisite şi mai clare, care să îi ajute pe elevi să înveţe şi să ajungă la un nivel de pregătire similar cu al colegilor lor europeni.

Doar dacă aceste obiective vor fi respectate, există şanse ca la următoarea testare PISA (Programme for International Student Assessment - Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor)la nivel european, din 2012, România să nu se mai găsească la coada clasamentului.

Cele mai mari probleme ale şcolii din România

1 Infrastructura. Şi în acest an sunt destul de multe şcoli nereparate ori din care apa curentă şi instalaţiile sanitare lipsesc cu desăvârşire. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 10% din elevi, ceea ce înseamnă aproape 400.000 de copii vor învăţa în continuare în astfel de şcoli.

2 Lipsa fondurilor. Criza economică produce şi subfinanţarea sistemului de educaţie. Deja, de la 1 septembrie, 10.000 de angajaţi ai Ministerului Educaţiei sunt pe lista concedierilor. Este vorba despre suplinitori, paznici şi femei de serviciu. Atribuţiile acestora vor trebui să fie preluate de cadrele didactice care rămân în şcoli. În plus, dacă bugetul de anul viitor va fi şi mai mic, ne putem aştepta la o restrângere şi mai mare a numărului de angajaţi.

3 Salariile dascălilor. Oficial, profesorilor le-au fost reduse salariile cu 25%, dar „Adevărul" a arătat deja că, luând în calcul şi tăierile de sporuri ori pierderea altor avantaje, scăderea veniturilor poate fi şi de peste 50%. Mulţi profesori titulari, care nu-şi mai permit să facă naveta către şcoala în care predau au anunţat deja că renunţă la catedre. Un profesor de matematică cu 10 ani vechime câştigă acum aproximativ 800 de lei.

4 Manualele proaste. Chiar dacă sunt gratuite, manualele şcolii româneşti sunt printre cele mai slabe din întreaga Uniune Europeană. „Şcoală&educaţie" a arătat în repetate rânduri câte hibe au cărţile şcolare şi cât de greu este pentru elevi să le folosească. Cel mai devreme, manualele refăcute pe model european vor ajunge pe băncile elevilor în toamna anului viitor.

5 Evaluarea. Actualul sistem de notarea îi descurajează pe profesori să măsoare în mod real nivelul de pregătire al elevilor. Dacă dau prea multe note proaste, profesorii riscă, la rândul lor, să fie evaluaţi ca dascăli slabi. Această situaţie s-a aflat la originea discrepanţei între notele pe care notele mari de la clasă şi notele mici de la Bac, în cazul a numeroşi elevi care au picat examenul.

Avantajele şcolii româneşti în an de criză

1 Stabilitate. Un prim punct pozitiv ar fi că anul acesta nu se mai produc schimbări importante: materia de parcurs şi modalitatea de examinare rămân neschimbate atât la gimnaziu, cât şi la liceu. Admiterea în liceu şi Bacalaureatul din 2011 se vor susţine, în mare, la fel ca în acest an.

2 Stricteţe. Rezultatele examenelor naţionale de anul acesta, mai slabe decât în promoţiile anterioare, au arătat adevărata valoare a sistemului şcolar, susţin experţii în Educaţie. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, spune că o bună parte din merit revine corectitudinii cu care au fost organizate examenele. Bac-ul 2010 a fost chiar scena unor scandaluri de corupţie fără precedent, cu teste anulate şi profesori arestaţi. Ministrul Funeriu promite aceeaşi corectitudine şi în anul 2010-2011.

3 Finanţarea per elev. Noul sistem de finanţare, care se aplică în premieră integral de la începutul anului şcolar, încurajează performanţa. Părinţii aleg, pentru copiii lor, şcoli cât mai bune, în funcţie de calitatea actului educaţional, confirmată prin rezultatele elevilor instituţiei respective la examenele naţionale.

4 Manuale gratuite. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat că în anul şcolar 2010-2011 toţi elevii de până la clasa a X-a, inclusiv, vor primi manuale gratuite. Cu toate acestea, doar 20% din fondul de carte şcolară este reprezentat de manuale noi. Cele mai multe dintre acestea sunt manulele pe care le primesc copiii de clasa I, Abecedare şi cărţi de aritmetică.

5 Debutul reformelor. Pe parcursul acestui an şcolar va fi refăcută în întregime programa şcolară, astfel încât absolvenţii şcolii româneşti să fie, la finalul fiecărui ciclu de învăţământ, cât mai aproape - ca nivel de cunoştinţe şi competenţe - faţă de colegii lor europeni. Ministrul Educaţiei a subliniat recent că va fi vorba de un proces lent, la finalul căruia vor fi refăcute şi manualele.

Profesorii protestează

Membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ şi ai Federaţiei Educaţiei Naţionale au anunţat deja că vor protesta, pe 5 octombrie, în faţa Palatului Cotroceni, faţă de concedierile din învăţământ.