FENOMEN. Bătaia e ruptă din… şcoală

Peste 13.000 mii de cazuri de violenţă în şcoli, toate implicând elevi, au fost raportate doar anul trecut Ministerului Educaţiei.

Peste 13.000 mii de cazuri de violenţă în şcoli, toate implicând elevi, au fost raportate doar anul trecut Ministerului Educaţiei. În fapt, cifra este mult mai mare, iar asta pentru că este vorba doar de cazurile cele mai grave, care nu au putut fi ascunse de autorităţi, atrag atenţia ONG-urile.

Peste 13.000 de cazuri de violenţă în şcoli au fost raportate anul trecut, şi în toate acestea au fost implicaţi elevi, fie că vorbim de conflicte între elevi sau de cele dintre ei şi dascălii lor. Drama este că vorbim doar de cazurile cele mai grave, care nu au putut fi ascunse de autorităţi, susţin ONG-urile. Nu mai departe de joi a fost raportat un caz de agresiune extremă la o şcoală din Târgovişte. De data aceasta e vorba de un învăţător în vârstă de 60 de ani care este acuzat că şi-a lovit unul dintre elevi de 10 ani.

Părinţii băieţului de clasa a III-a l-au reclamat pe dascăl care recunoaşte că l-a certat la modul mai dur pe copil, pentru ca râdea în timpul orei, însă susţine că nu l-a agresat. Cazul este anchetat acum de politişti, care au deschis un dosar penal pentru loviri şi alte violenţe. Situaţia va fi analizată şi de superiorii cadrului didactic, care vor stabili dacă învăţătorul a avut un comportament agresiv în timpul orelor sau nu. Situaţia nu este, din păcate, una singulară. Doar anul trecut au fost raportate 13.000 de cazuri de violenţă în care au fost implicaţi elevi, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei.

Cifrele arată doar vârful iceberg-ului

Preşedintele organizaţiei „Salvaţi Copiii“ Gabriela Alexandrescu susţine că aceste cifre nu reflectă adevărul despre violenţa ce are loc în şcoli, situaţia, în fapt, fiind mult mai gravă. „Arată doar vârful iceberg-ului, pentru că face referire la acele cazuri care sunt atât de severe încât şcolilor le-a fost imposibil să nu raporteze. În realitate însă, peste 78% dintre elevi afirmă că asistă frecvent la situaţii în care colegi de-ai lor sunt implicaţi în situaţii de violenţă fizică.  Violenţa este atât de răspândită între elevi în mediul educaţional, încât este considerată firească, normală. Evident sunt extrem de frecvente formele de violenţă uşoară şi medie, însă asta nu înseamnă că sunt justificate sau că trebuie tolerate.“

Potrivit unui studiu realizat de Unicef  România, rata fenomenelor de violenţă în şcoli este mai mare în cartierele periferice - aproape 82% – în comparaţie cu zonele centrale, unde rata este de 73%. Explicaţia ar fi că în zonele mărginaşe sunt mai mulţi factori care, cumulaţi, explică magnitudinea fenomenului: rata ridicată a şomajului, statutul socio-profesional şi economic, nivelulul de educaţie scăzut şi veniturile reduse ale familiei. Caracteristicile enumerate sunt valabile şi în cazul satelor, aici putându-se vorbi de o anume defavorizare, în special economică, a populaţiei situată la „marginea” localităţii care, în unele situaţii, poate avea şi implicaţii asupra conduitei copiilor.

În unele situaţii, se adaugă influenţa „bandelor de cartier” cât şi o rată înaltă a criminalităţii la nivelul comunităţilor respective. Toate acestea au impact asupra comportamentului copiilor şi tinerilor. Specialiştii în domeniu afirmă, de altfel, că pentru şcolile situate în zone cu un indice mare al criminalităţii, creşte şi riscul ca acestea să devină ţintă a fenomenelor de violenţă, iar pentru elevi riscul de a-şi dezvolta modele de conduită deviantă, ca urmare a învăţării prin copierea unui asemenea model.

Comportamentul violent se trage din copilărie

Psihologii subliniază faptul că deprinderile unui comportament violent se trag încă din copilărie. Concret, vorbim de anumite fenomene - violenţa în familie sau violenţa promovată în mass-media care ajung să fie reproduse de copii în viaţa reală. De asemenea, evenimente precum divorţul dintre părinţi sau decesul unuia dintre ei pot determina un viitor comportament de tip violent. Alte cauze enumerate de experţi sunt şi lipsa stimei de sine - indivizii cu o imagine de sine defavorabilă se implică în acte de violenţă pentru a compensa sentimentele negative cu privire la propria persoană pentru că astfel vor fi acceptaţi de grupul care comite actele de violenţă - cât şi discriminarea pe criteriu de rasă, gen, orientare sexuală sau de clasă socială.

„Dacă avem părinţi care se comportă agresiv în interiorul familiei este foarte posibil ca cei mici să preia acest tip de comportament. Aici se adaugă şi neglijenţa parentală. Copiii nesupravegheaţi, cărora nu li se acordă atenţie, vor încerca să se facă vizibili, ajungând chiar să fie violenţi la şcoală dar şi în afara acesteia“, argumentează  Anca Elena Boalcă, psiholog. Aceasta adaugă că de multe ori agresiunea de tip verbal poate avea un impact mai mare din punct de vedere emoţional, comparativ cu cea fizică.

Cum a rezolvat Finlanda problema agresiunii în şcoli

România este fruntaşă la nivelul Uniunii Europene în privinţa răspândirii fenomenului de hărţuire în şcoli: unul din trei copii este umilit de colegi. Situaţia este gravă, în special, la băieţii cu vârste cuprinse între 9-12 ani, arată cel mai recent studiu derulat de organizaţia Salvaţi Copiii. Dacă la noi situaţia ia amploare de la an la an, statisticile internaţionale nu sunt nici ele de neglijat. Potrivit cyberbullying.org, 246 de milioane de copii sunt anual victime ale agresiunii în şcoli. Problema, spun specialiştii, e faptul că aceste manifestări apar încă din timpul grădiniţei, consecinţele pentru dezoltarea copilului având potenţialul de a fi ireversibile. 

Finlanda, considerată a fi una dintre ţările cu cele mai performante sisteme educaţionale din lume, a găsit, însă, soluţia pentru combaterea bullying-ului. Aceasta constă într-un joc video în care copiii sunt martori la o acţiune de hărţuire sau de violenţă. Practic, copilul preia controlul unui avatar în timpul jocului, şi este pus în diverse situaţii gen hărţuire cu care s-ar putea confrunta la şcoală. Mai exact, ei vor fi puşi să aleagă între a interveni pentru apăra victima sau să facă altceva cum ar fi să rămână pasivi.