Epurările din Educaţie, sub semnul politizării. Expert: „Este o răfuială politică ce nu are nicio legătură cu evaluarea sistemului şi cu binele copiilor“

Epurările din Educaţie, sub semnul politizării. Expert: „Este o răfuială politică ce nu are nicio legătură cu evaluarea sistemului şi cu binele copiilor“

Epurările din Educaţie sub semnul politizării

Demiterea celor 13 inspectori şcolari judeţeni arată cât de profund politizat este învăţământul din România, susţin experţii în educaţie. Aceştia afirmă că se doreşte înlocuirea lor cu alte persoane care să servească anumite interese politice, şi nu pe cele ale elevului.

Ştiri pe aceeaşi temă

A fost o decizie politică sau una bazată pe neîndeplinirea atribuţiilor? Aceasta  este întrebarea dezbătută în spaţiul public cu privire la controversata demitere a celor 13 inspectori şcolari judeţeni. Pe de o parte, există tabăra decizională, adică a reprezentanţilor Ministerului Educaţiei care susţine că inspectorii au fost daţi afară pentru că nu şi-au îndeplinit anumite obligaţii transmise de instituţia centrală. Pe de altă parte, specialiştii în Educaţie şi chiar  unii dintre inspectorii demişi, susţin că se doreşte înlocuirea lor cu oameni care să fie loiali anumitor decidenţi politici.  De aceeaşi părere este şi opoziţia care a anunţat că va depune o moţiune împotriva ministrului Educaţiei, Liviu Pop.

Gelu Duminică, sociolog cu experienţă în domeniul Educaţiei, este de părere că decizia a fost una politică, fără a avea în vedere competenţele inspectorilor. „Nu sunt din gaşca care trebuie, fie că vorbim de partide în afara celor de la guvernare sau anumite grupuri din PSD. Printre ei se regăsesc şi oameni competenţi, dar se pare că este irelevant pentru guvernanţi. Este o răfuială politică care nu are nicio legătură cu evaluarea sistemului şi cu binele copiilor. Ce vrem de fapt de la învăţământ? Aceasta este întrebarea pe care trebuie să ne-o punem. Putem să avem ca principal obiectiv interesul elevilor sau lăsăm şcoala să fie o bătălie pentru partidele politice care doresc să îşi pună oameni ca sinecuri?“, explică sociologul.

Semne de întrebare cu privire la scopul concedierilor, dar şi cu privire la modul în care s-au făcut acestea sunt ridicate şi de reprezentanţii Coaliţiei pentru Educaţie.

O mişcare politică, condusă de un ministru care promovează acţiuni controversate peste noapte

„Ne-am întrebat la Federaţie dacă acesta era cel mai bun mod de a comunica: vineri după-amiază, printr-o comunicare scrisă? Dacă există o lipsa a lor de performanţă, cum a fost ea măsurată, cum este justificată, cum sunt copii afectaţi, sunt procese educaţionale viciate care trebuie cunoscute public? Gestionată astfel, pare o mişcare politică, condusă de un ministru care are reputaţia de a promova acţiuni controversate peste noapte (vezi mandatul scurt din 2012 şi luna ianuarie 2017). Intempestivul şi lipsa de transparenţă transmit neîncredere în sistem, în sistemul acesta care are fix nevoie de retragerea politicului şi promovarea calităţii şi a performanţei, inclusiv manageriale.

Coaliţia pentru Educaţie solicită, mai degrabă, răspunsuri la alte întrebări. Există diferenţe de calitate între judeţe, au rate diferite de abandon şcolar, rezultate semnificativ diferite la evaluarea naţională sau examenul de bacalaureat? Au reuşit acestea să aibă creşteri de calitate ca şi rezultat al fondurilor europene atrase? Cum au performat aceste judeţe în organizarea concursurilor de titularizare, în ocuparea posturilor de directori, sau de profesori calificaţi? Şi, mai ales, în contextul doritei descentralizări: cât de importante sunt inspectoratele şcolare judeţene pentru calitatea educaţiei? Ce plus valoare aduc ele? Cât de mult se ocupă de satisfacerea intereselor politice, mai degrabă decât de cele ale elevilor? Noi considerăm că acestea sunt lucruri la care trebuie să răspună un minister naţional al educaţiei. Pentru restul există soluţii mai bune, bazate pe principiile bunei guvernanţe“, este de părere preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu.

De altfel, experţii în Educaţie arată că este foarte important ca inspectoratele şcolare judeţene să fie lipsite de orice influenţă politică, mai ales în cazul şefilor acestor instituţii, pentru că sunt principalii responsabili cu punerea în practică a directivelor elaborate de Ministerul Educaţiei. Mai mult, inspectoratele reprezintă un actor intermediar între minister şi şcoală, deci este cu atât mai important ca acestea să nu fie politizate pentru a avea certitudinea că politicile sunt aplicate strict în interesul şcolarilor.

Pe de altă parte, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Gigel Paraschiv, spune că demiterea celor 13 inspectori nu s-a făcut pe criterii politice, cauza fiind de fapt găsirea unor nereguli în contractele lor de management, după o evaluare efectuată la cererea ministrului Educaţiei. El a precizat că ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a numit o comisie, alta decât cea din minister care se ocupă de reţeaua şcolară şi de evaluarea anuală a inspectorilor generali, iar această nouă comisie a analizat timp de aproape două săptămâni activitatea tuturor inspectorilor generali şcolari pornind de la contractul de management al fiecăruia dintre ei. Potrivit acestuia, în afară de inspectorul şcolar din Harghita, unde a fost descoperită o singură problemă, ceilalţi au avut două-trei nereguli în contractele de management, dar 13 dintre ei au avut cele mai multe probleme.Secretarul de stat a mai anunţat că deciziile de revocare din funcţie intră în vigoare din 4 septembrie.

Inspectorii generali şcolari care au fost anunţaţi în weekend că îşi pierd funcţiile sunt din judeţele: Arad, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Ilfov, Ialomiţa, Olt, Mehedinţi, Caraş-Severin, Tulcea, Vrancea şi Sibiu.

Legăturile inspectorilor demişi cu partidele

Cei mai mulţi dintre inspectorii demişi au într-un fel sau altul legături cu partidele: fie că sunt înscrişi într-un partid, fie că au activat într-un partid şi şi-au dat demisia după ce au ocupat funcţia de inspector, fie că sunt partizani ai unui anumit partid şi au refuzat să pună în aplicare anumite decizii ale unor grupuri de interese.

Unul dintre ei este Mihai Stroe, inspector şcolar general al judeţului Tulcea, numit prin delegaţie, în mai 2016. Trei luni mai târziu, a câştigat concursul pentru ocuparea acestui post, fiind singurul candidat. Acesta deţine şi funcţia de consilier judeţean din partea PNL. Un alt exemplu este şi Luminiţa Barcari, inspectorul şcolar general  al judeţului Ialomiţa, care a preluat funcţia în primăvara anului 2015. Aceasta a câştigat concursul de inspector, fiind singurul candidat înscris. Luminiţa Barcari a fost aleasă în 2016 pentru funcţia de consilier judeţean în Consiliul Judeţean Ialomiţa, pe listele PNL. Ea renunţă la funcţie, prin demisie, în primăvara acestui an. Un alt inspector care are legături cu PNL este cel din Ilfov, Daniela Barbu, care este măritată cu Mihai Barbu, membru PNL şi fost contracandidat a lui Florentin Pandele la primăria Voluntari.

Cât îl priveşte pe Adrian Doxan, şeful Inspectoratului Şcolar Caraş-Severin (IŞCS), acesta susţine că a fost surprins de decizia de schimbare din funcţie şi arată că demiterea sa a fost făcută pe criterii politice, liderii PSD din teritoriu dorind să deţină controlul asupra IŞCS. Doxan, care nu este membru de partid, a obţinut postul prin concurs, pe 17 mai 2016, când l-a înlocuit pe Nicolae Grindeanu, tatăl fostului premier, care s-a pensionat

Inspectori şcolari care nu au avut niciodată o legătură cu partidele politice sau nu au fost suspectaţi de acest lucru mai sunt cei din Vrancea, Brăila, Buzău şi Constanţa.

Au fost schimbaţi însă şi inspectori care au făcut parte sau încă mai fac din partidul de guvernământ. De exemplu, profesorul Constantin Tudor, şeful IŞJ Călăraşi, a fost membru de partid (PSD), dar în 2016 a luat decizia autosuspendării din viaţa politică pe motiv că nu doreşte să implice şcoala sau Inspectoratul în tot felul de atacuri murdare. Tot foşti membri PSD sunt şi Ştefan Firu, inspector şcolar general din Sibiu şi Claudius Mladin, inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad. Cel din urmă a fost exclus din PSD în urmă cu un an, pentru că ar fi avut şi o adeziune la PNL.

Un alt inspector care a avut tangenţe cu PSD este inspectorul general şcolar de la Mehedinţi, Mirela Pintea Enea, care a ajuns în această poziţie cu sprijinul Partidului Social Democrat în 2014, prin ordin al ministrului Educaţiei de la acea vreme. Decizia a surprins atunci cadrele didactice din judeţ, fiind vorba de o profesoară de biologie, titulară la un liceu slab din Drobeta Turnu Severin şi cunoscută mai mult ca prezentatoare la televiziunea patronată de familia lui Adrian Duicu (fostul preşedinte al PSD Mehedinţi). Un an mai târziu însă, Mirela Pintea Enea avea să promoveze examenul organizat pentru funcţia de inspector şcolar general cu nota 8,40.

În schimb, destituirea inspectorului şcolar general al IŞJ Olt, Felicia Man, este o mişcare surprinzătoare, având în vedere că ea este încă membru PSD şi ocupă funcţia de inspector încă din 2012.

citeste totul despre: