Danezii, cei mai buni la educaţie continuă

Un studiu german susţine că românii sunt codaşii Europei la învăţarea pe tot parcursul vieţii. Suedezii, germanii şi francezii sunt campioni la educaţie continuă, spre deosebire de cetăţenii din Ungaria, Grecia şi Bulgaria, aflaţi la finalul clasamentului.

Indicatorii cercetării arată că Danemarca, Suedia, Belgia, Olanda, Finlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Austria, Franţa şi Germania conduc în top. În coada clasamenului se află Slovacia, Grecia, Bulgaria şi România. Ţările care sunt slabe au niveluri ridicate de insuficienţă în educaţie, susţin cei care au realizat cercetarea, subliniind că este vorba în majoritatea cazurilor de ţări foste comuniste.

Realizatorii au subliniat că cifrele publicate nu indică faptul că, spre exemplu, danezii sunt mai inteligenţi decât românii. "Noi măsurăm exclusiv măsura în care condiţiile de învăţare prezente într-o ţară facilitează bunăstarea economică şi socială", afirmă cercetătorii germani.

Patru puncte ale învăţării

Studiul fundaţiei germane Bertelsmann a fost efectuat de o echipă de experţi internaţionali, care a preluat un model de lucru canadian. Ca bază de studiu, este cercetat parcursul vieţii unui om.

Cercetarea a luat în calcul 36 de indicatori, fiind împărţit în patru subcategorii, corespunzătoare celor patru dimensiuni ale învăţării definite de UNESCO: „învăţarea pentru a şti", acoperită de educaţia formală, „învăţarea pentru a face", adică perfecţionarea la locul de muncă, şi „învăţarea convieţuirii", legată de activităţile sociale desfăşurate în timpul liber şi, în final "învăţarea organizării propriei vieţi", care presupune acumularea de informaţii puse în slujba dezvoltării personale şi a unui stil mai bun de viaţă.

Învăţare prin timp liber

Prima categorie este acoperită prin învaţământul clasic, în instituţii, cea de-a doua se referă la învaţarea la locul de muncă şi prin cursurile de perfecţionare şi recalificare profesională. „Învăţarea convieţuirii" sau a învăţa să trăieşti în comunitate se referă la voluntariat, activitatea în grupuri comunitare, participarea civică, încrederea în alţi oameni, toleranţa faţă de minorităţile sexuale. Cât priveşte educaţia ca dezvoltare personală, cercetătorii au avut în vedere activităţile sportive, educaţia prin cultură şi mass-media, participarea la cursuri de-a lungul vieţii cât şi echilibrul între muncă şi viaţă personală.

„Învăţatul nu se limitează la instituţiile educaţionale. Oamenii învaţă şi la locurile de muncă, în cadrul organizaţiilor politice, în interiorul familiilor şi în timpul activităţilor desfăşurate în timpul liber", explică Dr. Jorg Drager, membru al fundaţiei Bertelsmann.