Capacitate 2017. Elevii, greu încercaţi cu un subiect abstract la Română: subiectele şi baremele de punctaj de la Evaluarea Naţională
0
Absolvenţii claselor a VIII-a nu au avut o misiune uşoară la prima probă a Evaluării Naţionale, Limba şi Literatura Română. La primul subiect, adolescenţii au primit o poezie greu de înţeles şi de către un adult, spun profesorii de Limba Română care au analizat şi rezolvat pentru cititorii „Adevărul“ subiectele primite de elevi.
UPDATE 15:30 Baremul de punctaj al subiectelor de la Limba Română din cadrul Evaluării Naţionale 2017 a fost publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei
La ora 11.00, când proba s-a sfârşit cei mai mulţi dintre adolescenţi spuneau că subiectele au fost destul de simple. Profesorii de specialitate susţin, însă, contrariul. Mai exact, aceştia au explicat că primul subiect, de exemplu, a fost mediu spre dificil. „Un elev care nu are o anumită maturitate şi sensiblitate n-ar putea înţelege textul ăsta”, crede profesoara de Limba Română, Cristina Tunegaru.
Concret, la primul subiect, elevii au avut de demonstrat că poezia "Ploaia", de Magda Isanoş, aparţine genului liric. Tot la acest subiect, absolvenţii clasei a VIII-a, au avut de găsit sinonime ale unor cuvinte din textul dat, să explice rolul unei cratime într-o secvenţă din poezie, să menţioneze două cuvinte care au diftongi, să numească tipul de rimă, măsura ultimului vers şi să transcrie două figuri de stil.
„Nivelul de dificultate al acestui subiect a fost mediu spre dificil. Rezolvarea cerinţelor aplicate pe textul de la prima vedere necesita mult exerciţiu, în prealabil, din partea elevilor pentru a putea înţelege opera. Abordarea nu ar fi trebuit să fie doar una tehnică, evaluatul fiind nevoit să înţeleagă că starea de meditaţie este transpusă printr-un element exterior şi-anume: ploaia. De asemenea, ei trebuiau să găsească în text elementele pastelului psihologic şi figuri de stil prin care sunt exprimate sentimentele eului liric”, a explicat pentru „Adevărul”, Ruxandra Achim, profesor de Română la Colegiul Naţional I.L Caragiale.
„Ploaia”: poezie pentru adulţi sau absolvenţi de clasa a VIII-a
De aceeaşi părere este şi Cristina Tunegaru, profesor la Şcoala 95. „Textul Magdei Isanoş este dificil, potrivit pentru un adult. Cred că din punctul ăsta de vedere, elevii au întâmpinat dificultăţi la înţelegerea textului şi la compunere. Un elev care n-a citit multe poezii şi n-are o anumită maturitate şi sensibilitate, n-ar putea înţelege textul acesta. Un şcolar care e copilăros sau nu are o pregătire sau o capacitate nativă de a înţelege astfel de texte, întâmpină probleme. Magda Isanoş are alte poezii pentru copii, deci cred că se puteau găsi alte texte mai potrivite” a mai explicat.
Totuşi părerile sunt împărţite. Unii profesori consideră că dificultatea n-a fost poezia în sine, ci doar faptul că mulţi elevi nu se aşteptau să primească genul liric, ţinând cont de faptul că anul trecut la subiectul I a fost poezia „Salcâmi” scrisă de A.E. Baconski.
„Cerinţele au fost clare şi accesibile. Cerinţele au fost cu un grad de dificultate mediu. La subiectul I, exerciţiile au fost uşoare. Spre exemplu, lipsa cratimei este cel mai uşor de explicat. La fel este şi în cazul explicării mijloacelor de îmbunătăţire ale vocabularului, tipul de rimă şi măsura ultimului vers. Cât despre compunerea de la sfârşit, cred că a fost un subiect la care se putea obţine, uşor, punctajul maxim. Elevii ar trebui să fie fericiţi, ei nu se aşteptau să pice tot liric”, a afirmat Corina Buzoianu, profesor de Română la Colegiul Naţional „Spiru Haret“.
Subiectul I, mai exact exerciţiile şi compunerea în care candidaţii trebuiau să motiveze apartenenţa poeziei „Ploaia” la genul liric, îi poate „costa” pe aceştia 40 de puncte din totalul de 100.
Subiectul II: „Sper să nu fi tratat exerciţiile cu superficialitate”
„La subiectul al II-lea, partea de gramatică nu ar fi trebuit să pună dificultăţi elevilor în vederea rezolvării acestora, exerciţiile fiind destul de simple; eseul de la sfârşit a avut o tematică adecvată vârstei copiilor, ceea ce ar fi trebuit să îi ajute în scrierea unei compuneri cât mai creative“, a mai menţionat Ruxandra Achim.
În prima parte a celui de-al doilea subiect, elevii au avut de răspuns la şase întrebări pe baza unui text la prima vedere, respectiv articolul „Cel mai rapid de pe pământ” din revista Terra Magazin. O cerinţă a fost „Scrie titlul articolului din care a fost extras fragmentul şi denumirea publicaţiei în care a apărut”, iar fiecare întrebare are câte patru puncte.
La ultimul exerciţiu de la subiectul al doilea, evaluaţii au avut de redactat o naraţiune care să aibă între 150 şi 300 de cuvinte, despre o întâmplare reală sau imaginară, petrecută în timpul unei întreceri sportive. Candidaţii trebuiau să aibă în vedere succesiunea logică a evenimentelor, două elemente ale contextului spaţio-temporal, conţinutul să fie adecvat cerinţei şi să respecte numărul de cuvinte.
„Celelalte subiecte nu au pus dificultăţi majore. Elevii mi-au spus că li s-a părut uşor, sper să nu fi tratat exerciţiile cu superficialitate pentru că există această capcană”, susţine Cristina Tunegaru.
Din cele 100 de puncte, candidaţii vor primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări. Mai exact, două puncte pentru unitatea compoziţiei, două pentru coerenţa textului, două pentru adecvarea registrului de comunicare, stilului şi vocabularului la conţinut, trei pentru ortografie, trei pentru punctuaţie, un punct pentru aşezarea corectă a textului în pagină şi un punct pentru lizibilitate.
UPDATE 9.30 La examenul de Capacitate, elevii au avut de tratat genul liric. Conform profesorilor de specialitate, exerciţiile sunt accesibile.
Click pe imagine pentru a mări
Admiterea în învăţământul liceal se face în baza calcului mediei ponderate între media generală de la Evaluarea Naţională (80%) şi media generală a claselor V-VIII (20%).
O singură sesizare a fost făcută la linia Tel Verde
A existat doar o singură sesizare la linia de Tel Verde pusă la dispoziţie de către minister, conform căreia doi membri ai comisiei ar fi avut rude printre candidaţi.
„Din datele pe care le avem, examenul a decurs normal. Nu au fost semnalate probleme legate de subiecte, dar comisiile de examen s-au preocupat de buna desfăşurare a probei, şi nu de alte aspecte. O situaţie privind eventuale tentative de fraudă sau alte date vor fi centralizate ulterior", a explicat secretarul de stat Oana Adriana Bucur.
Întrebat despre apelurile la linia Tel Verde, secretarul de stat a spus că a fost un singur apel, iar acum se fac verificări. „Era o sesizare dintr-un judeţ în care directorul şi secretara ar avea rude de gradul trei printre candidaţi. Am cerut verificarea informaţiei", a răspuns secretarul de stat. Metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale interzice să facă parte din comisia de examen rude/afini până la gradul IV ai candidaţilor.
Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat că a pus la dispoziţia celor implicaţi în acest examen, începând de luni, linia TELVERDE 0800801100, numărul de telefon putând fi apelat gratuit. Numărul 0800801100 va fi disponibil, zilnic, pe toată durata desfăşurării examenului, între orele 8:00 -16:00 (luni-joi) şi 8:00-14:00 (vineri).
Subiectele de la Evaluarea Naţională a Olimpicilor
Denisa Tănăsescu, profesor de Matematică la Colegiul Naţional I.L Caragiale spune că subiectele de la Evaluarea Naţională, susţinută de olimpici, au avut un nivel mediu de dificultate, însă la ultimele probleme ar fi fost nevoie şi de puţină creativitate pentru a le rezolva. „Exerciţiile au fost uşoare, unele fiind chiar de-a dreptul banale. Elevii ar fi trebuit să rezolve toate aceste tipuri de subiecte la cursuri şi să nu fi întâmpinat dificultăţi. Dacă anul trecut au fost nişte probleme cu înţelegerea cerinţei de la exerciţiul 6 de la Subiectul I, acum nu mai este cazul de aşa ceva. La Subiectul al II-lea era nevoie de atenţie la calcule, pentru că planul logic de rezolvare al problemelor nu era complicat. Exerciţiile de la Subiectul III, care au vizat, preponderent, geometria, au avut un nivel scăzut de dificultate la punctul „a“, mediu la punctul „b“ şi ridicat la punctul „c“. La cea din urmă cerinţă era nevoie şi de puţină creativitate pentru rezolvare. Asta va face diferenţa între nota nouă şi nota zece“, a arătat dascălul.
Nici la Limba Română şi Literatura Română, subiectele nu au fost foarte grele. Unul dintre acestea a constat în redactarea unei naraţiuni, reală sau imaginară, despre o întâmplare petrecută în timpul unei călătorii cu maşina. „Nivelul de dificultate a fost mediu. Nu ar fi trebuit să pună probleme copiilor care au suţinut acest examen. Atât subiectul I, cât şi subiectul II, nu solicită evaluatul într-un mod în care să nu fi fost obişnuit la orele de curs. Textul de la subiectul I este unul generos, destul de simplu, iar apartenenţa operei la genul liric putea fi argumentată cu uşurinţă; nici itemii gramaticali nu mi s-au părut prea dificili. În privinţa compunerii de la subiectul al II-lea, tema acesteia este potrivită vârstei lor pentru că mulţi dintre copii circulă cu maşina, fie alături de părinţii lor, fie merg în excursii cu clasa“, crede Achim Ruxandra, profesor de Română la Colegiul Naţional I.L. Caragiale.
Ce mai e de făcut
Dacă pentru Limba Română, timpul de pregătire a expirat, ei bine, pentru recapitularea materiei de la Matematică, elevii mai au două zile la dispoziţie. „Timpul rămas ar trebui folosit pentru recapitulare, iar în cadrul acesteia să îşi fixeze formulele de calcul, care dau mari bătăi de cap elevilor. Ar trebui să mai recapituleze definiţiile şi noţiunile fundamentale, astfel încât să le poată aplica la momentul oportun“, crede Alexandru Constantinescu, profesor de Matematică în cadrul Colegiului Naţional „Spiru Haret“.
75% din candidaţii care au susţinut Evaluarea Naţională anul trecut au obţinut note peste 5, potrivit datelor emise de Ministerul Educaţiei, rata fiind în scădere faţă de anul 2015, când 79,3% din elevi au obţinut note de trecere. Anul trecut, peste 37.000 dintre evaluaţi au luat, însă, note mai mici de 5 la examen, cele mai slabe rezultate fiind în judeţele Giurgiu, Teleorman, Mehedinţi şi Călăraşi.
Evaluarea Naţională ar putea să dispară
Ministru Educaţiei, Pavel Năstase, declara în urmă cu o lună că este posibil să elimine Evaluarea Naţională începând de anul viitor. „Trebuie sa reducem impactul negativ al Examenelor Naţionale asupra progresului elevilor, prin îmbunătăţirea calităţii şi corectitudinii examenelor de la finalul clasei a VIII-a şi revizuirea rutelor pe care le pot urma elevii în învăţământul secundar superior.“ Declaraţia a fost făcută după publicarea ultimul raport al Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECDE) în parteneriat cu Unicef România, care arată că Evaluările Naţionale nu reprezintă metoda cea mai calitativă şi, totodată, imparţială, de apreciere a cunoştiinţelor dobândite de către elevi, mai ales că de acestea depind şi studiile viitoare ale şcolarilor.
Se încarcă comentariile...
