Relaţia profesor-elev e invers decât ar trebui să fie. Radiografia învăţământului românesc făcută de un profesor britanic

FOTO: Adevărul

Un profesor britanic stabilit în România susţine că deşi elevii români sunt foarte bine pregătiţi la nivel teoretic, profesorii menţin o relaţie rece şi distantă faţă de elevi, contrar modului în care se realizează educaţia în Occident. Dascălul apreciază că cele mai importante lecţii ale educaţiei ar trebui să fie adaptabilitatea, socializarea şi comunicarea între oameni.

Educaţia românească reprezintă o continuă sursă de fascinaţie pentru un profesor britanic stabilit de cinci ani în România. Ian Browne spune că elevii români sunt foarte bine pregătiţi teoretic, însă sistemul românesc îi educă să fie prea cuminţi la clasă, să păstreze o distanţă prea mare faţă de profesorii lor.
Dascălul apreciază că cele mai importante lecţii ale educaţiei ar trebui să fie adaptabilitatea, socializarea şi comunicarea între oameni. „Adică să înveţi cum să fii om şi cum să trăieşti în societatea contemporană”, susţine Browne care a observat şi faptul că familiile copiilor români se sacrifică mult pentru ei. „Mult mai mult decât sunt dispuşi să sacrifice părinţii din Occident”, arată profesorul.

„E o plăcere să predai aici“

Ian Browne s-a mutat în România din dragoste pentru o doctoriţă româncă. Cuplul se află la a doua tinereţe, copiii lor au crescut, se descurcă singuri aşa că cei doi au hotărât să-şi lege destinele. Ian a absolvit Universitatea Cambridge, unde a studiat filosofia şi a lucrat ca asistent social până acum cinci ani, când a decis să se mute în România.

A făcut o schimbare bruscă de perspectivă în viaţă şi acum spune că este cel mai mulţumit om. A obţinut de la Universitatea Cambridge un certificat CELTA prin care poate preda limba engleză în orice colţ de lume, dar stilul pe care îl utilizează, cel certificat de Cambridge, este considerat unul dintre cele mai sănătoase şi mai constructive stiluri educaţionale.

Ian este profesor de engleză la centrul de limbi străine Alpha training centre, întreprindere socială deschisă de ONG-ul ALIAT (Alianţa pentru Lupta împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor). Deşi nu a predat în sistemul public din România, profesorul britanic a lucrat cu adulţi, produşii sistemului de educaţie românesc, dar şi cu elevi care vor să plece la studii în străinătate. Profesorul britanic spune că, în România, educaţia este o continuă sursă de fascinaţie pentru el. „Când m-am mutat în România, am devenit mai sărac peste noapte, dar eu nu sunt un om motivat financiar, deci nu a contat asta. Ceea ce m-a impresionat aici este nivelul de educaţie al copiilor, care este cel puţin egal cu cel din Anglia, ba chiar aş putea spune că la capitolul cultură generală, copiii români stau mai bine. Oamenii sunt motivanţi, e o plăcere să predai aici“, a explicat Ian.

Elevii români, timoraţi de profesori

Dascălul britanic susţine că este impresionat de unitatea familiilor româneşti, un lucru care nu este atât de des întâlnit în Marea Britanie. „Părinţii români sunt foarte interesaţi de educaţia copiilor lor, i-am văzut făcând eforturi considerabile ca să le fie bine copiilor, să aibă o şansă în plus, o educaţie mai bună. De asemenea, copiii români sunt încurajaţi să fie foarte politicoşi. Parcă mi-aş dori să nu fie chiar atât de cuminţi la clasă fiindcă sunt reticenţi să participe la oră, să pună întrebări. Cred că ar trebui să li se predea mai comunicativ, fiindcă am observat că relaţia dintre ei şi profesori este mai rece decât cea din Marea Britanie, spre exemplu, şi nu e bine să se simtă inferiori faţă de profesori, nu acesta este obiectivul educaţiei şcolare. Bine, în Marea Britanie poate că s-a ajuns la extrema cealaltă, dar adevărul e undeva la mijloc, trebuie şi respect, şi comunicare, un echilibru reciproc“, a apreciat Ian Browne.

De asemenea, profesorul britanic mai spune că din rezultatele pe care le-a văzut până acum, poate spune cu mâna pe inimă că elevii români sunt bine instruiţi şi că se simte o puternică influenţă occidentală, în special americană, în cultura lor generală.

„Sunt destul de americanizaţi, să spunem, cunosc bine cultura americană, cultura occidentală şi foarte mulţi dintre ei vor să studieze în Occident, în State sau în Marea Britanie. Ce am mai observat este că atunci când îşi aleg o specializare, ei se concentrează cu preponderenţă pe aspectul pieţei muncii. Şi tinerii, şi părinţii se orientează spre business, IT sau studii economice, în speranţa obţinerii la sigur a unui job bine plătit. Poate că sunt eu dintr-o generaţie mai veche, dar pe vremea mea, facultatea nu se făcea cu obiectivul angajării, al viitorului în carieră, pregătirea de business era responsabilitatea firmelor. Facultatea, cred eu, serveşte unui alt scop foarte important şi anume, formarea minţii tinerilor, antrenamentul mintal de care au nevoie ca să pornească în viaţă. Să ştiţi că nu tuturor copiilor le place business-ul sau IT-ul, sunt copii care au un talent şi o pasiune pentru limbi străine sau pentru istorie, dar fiindcă ei şi părinţii lor consideră că nu pot face nimic cu asta în viaţă, nu le studiază. Este păcat să nu poţi studia ceea ce îţi place cu adevărat, cel puţin aşa credeam noi când am făcut facultatea, în anii ’70. Spre exemplu, eu am studiat filosofia la Cambridge şi am ales specializarea ca să-mi formez mintea“, a explicat Ian Browne viziunea sa despre cum se fac alegerile la început de drum în viaţă.

Nu în ultimul rând, Ian a vorbit şi despre ceea ce crede el că reprezintă adevăratul scop al educaţiei şcolare şi nu este vorba de cantitatea de informaţii cu care pleacă elevii din sistem.

„Valoarea şcolii, cred eu, este respectul, adaptabilitatea, socializarea şi comunicarea între oameni. Acestea sunt cele mai importante lecţii ale educaţiei, adică să înveţi cum să fii om şi cum să trăieşti în societatea contemporană“, a spus profesorul britanic.

Dezbaterea Religiei, demodată

Dascălului nu i-a scăpat nici dezbaterea naţională care a avut loc pe marginea înscrierii la ora de Religie şi susţine că în Marea Britanie nu s-a mai întâmplat aşa ceva de 100 de ani.

„A fost foarte ciudat. La noi, în Anglia, cred că nu s-a mai pus problema unei astfel de dezbateri de 100 de ani. Vedeţi, Anglia e mult mai seculară şi nu poţi să împaci toate aceste culturi decât dacă treci prin toate religiile la şcoală, ca un fel de oră de istorie a religiilor. Când predai într-o societate multiculturală trebuie să ai o sensibilitate culturală la clasă“, a explicat Ian Browne. ;

Orientarea în carieră şi facultatea

Venind în completarea spuselor profesorului britanic Ian Browne, că facultatea ar trebui să se aleagă în funcţie de ceea ce-ţi place să faci nu în funcţie de piaţa muncii, experţii în educaţie din România, care au urmărit fenomenul înscrierii la facultate, spun că tinerii ar trebui să se orienteze după piaţa muncii în funcţie de aptitudinile lor. „Tinerii trebuie să facă o corelaţie foarte bună între abilităţi şi facultatea aleasă. Este o lipsă acută de orientare informativă la nivel de liceu şi practic alegerea facultăţii devine o loterie. Dacă ajung totuşi ca în primul an să realizeze că nu au ales o specializare care li se potriveşte, atunci ar trebui să apeleze la centrele de consiliere în carieră din cadrul universităţilor, însă numărul consilierilor este mic în raport cu cel al studenţilor. De asemenea, tinerii trebuie să aibă grijă la ceea ce am putea numi «mituri de carieră», care pornesc de cele mai multe ori din percepţiile, frustrările şi lipsa de informaţii a părinţilor“, a explicat Marian Crăciun, consilier în cadrul Universităţii din Bucureşti.

Criza de profesori din sistemul de Educaţie

Dezbaterea pe Legea Educaţiei, reluată recent de către Ministerul Educaţiei şi reprezentanţii principalilor actori din sistemul preuniversitar, a pus pe masă mai multe aspecte „de corectat“ în educaţia românească, iar cea mai importantă dezbatere este cea privind dascălii. Din cauza salariilor foarte mici, cei mai calificaţi absolvenţi de facultate nu intră în sistem, iar pe măsură ce vechile generaţii, cele mai bine pregătite, se retrag din sistem, România se confruntă cu o adevărată criză de personal didactic calificat. Bloggerul adevarul.ro Adriana Săftoiu spune că cea mai mare problemă a sistemului de educaţie nu e nici vacanţa şcolară, nici mutatul creşelor, nici grădiniţa obligatorie, ci resursa umană şi reforma de curriculum, de programă, de manuale. „Cea mai mare problemă e resursa umană şi din şcoli, şi din ministere, şi din inspectorate. De la cei care predau în loc să educe până la cei care evaluează, în loc să descopere şi să încurajeze competenţele elevului. Acolo e buba: resursa umană. Iar această problemă nu se rezolvă fără schimbarea grilei de salarizare şi fără un barem usturător pentru a intra sau a rămâne în sistem. (...) Până nu se găsesc bani şi până când nu vom avea profesori foarte bine plătiţi, cel puţin cum sunt plătiţi parlamentarii, tot degeaba. Şi, după ce îi plătim astfel, ştiu sigur că se mai poate face ceva: selecţia cadrelor didactice, pe criterii atât de drastice, încât nu oricine să poată intra sau rămâne în sistem. Să fii profesor trebuie să devină o mândrie, nu o umilinţă. Şi, pentru asta, e cazul ca profesorii să fie primii cel mai bine plătiţi dintre bugetari. Şi să aibă condiţii grele de îndeplinit, ca să aibă mândria de a fi profesor“, a scris Săftoiu pentru „Adevărul“.