VIDEO BAC 2013 Rezolvarea integrală a subiectelor la Limba şi Literatura Română - profil Real şi Uman
0
Profesorul de română Ecaterina Stanca de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu“ din Bucureşti a rezolvat toate subiectele de la examenul scris la română pentru ambele profiluri studiate de liceeni: Uman şi Real, dar a vorbit şi despre capcanele care puteau apărea.
UPDATE: Profesoara Iulia Pop, care predă Limba şi Literatura Română la Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Capitală, va comenta în direct, începând de la ora 15.00, la Adevarul Live, subiectele primite de elevi, luni, la proba de Română de la Bacalaureat 2013.
Rezolvarea subiectelor a profilul REAL şi TEHNOLOGIC - Prof. Ecaterina Stanca - Colegiul ”Tudor Vianu”
- Subiectul I - un fragment din romanul "Scrinul Negru", de George Călinescu (a se citi mai jos textul integral)
Prima cerinţă se referă la sinonime pentru mormane - grămadă sau pentru uzate - deterioarate.
A doua cerinţă: Rolul cratimei trebuia la nivel fonetic marchează rostirea într-o singură silabă a cuvântului câte şi al articolului hotărât "un". La nivel morfologic desparte părţi de vorbire diferite.
La numărul 3 - locuţiune verbală "a pune umărul" sau locuţiunea adverbială "umăr la umăr".
La numărul 4 - perspectiva narativă era obiectivă, pentru că se nara la persoana a III-a, cu viziune şi focalizare zero, viziune auctorială, din spate.
La cerinţa numărul 5 - două motive literare: motivul străzii şi motivul vestimentaţiei.
La cerinţa numărul 6 - două secvenţe care fixează dimensiunea spaţială puteau să scoată din text "Strada Rahmaninov", "drumul de ţară".
La numărul 7 - rolul verbelor la timpul imperfect - imperfectul are valoare evocatoare, descriptivă.
La numărul 8 - ilustrarea cu exemple din text două trăsături ale genului epic - prezenţa naratorului prin verbele la persoana a III-a şi prezenţa personajelor, prin identificarea acestora.
- Subiectul II - Eseul argumentativ despre un model de viaţă
La a doua cerinţă, care reprezenta un text argumentativ, elevii trebuiau să vorbească despre un model de viaţă.
Profesorul Stanca spune că elevii trebuiau să aibă argumente organizate bine, pertinente şi formularea unei concluzii şi care să cuprindă în esenţă întregul eseu. Elevii trebuiau să folosească mai mulţi conectori specfici textului argumentativ.
- Subiectul III - O poezie la alegere scrisă de Ion Barbu, Lucian Blaga sau Tudor Arghezi
"Poeziile care nu mai sunt învăţate pe de rost pot reprezenta o problemă pentru elevi. Dar i-au studiat recent, aşa că trebuiau să-i ştie", spune profesorul Ecaterina Stanca.
Acest eseu trebuia să cuprindă două trăsături pentru încadrarea într-o orientare literară. "Toţi erau poeţi interbelici, deci era destul de uşor", spune profesorul Stanca.
Două imagini poetice relevante pentru temă şi viziune: mulţi au optat pentru Arghezi şi Blaga, poate puţini au optat pentru Ion Barbu şi cred că nu au fost probleme să sesizeze două imagini poetice.
Cei care au ales Arghezi au putut alege între "Testament" şi "Flori de mucigai", cei care au ales Ion Barbu probabil au optat pentru "După Melci", iar elevii care au ales Lucian Blaga s-au dus probabil pe "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii".
Ilustrarea a patru elemente de compoziţie.
Dacă au ales Blaga trebuiau să facă trimitere la modelul filosofic, la metafora plasticizantă. Ei trebuiau să-şi susţină lucrarea având în vedere şi sistemul filosofic al poetului.
La Arghezi: trebuiau să se concentreze pe estetica urâtului, tot ce implică ea în poezia lui Arghezi.
Rezolvarea subiectelor a profilul UMAN - Prof. Ecaterina Stanca - Colegiul ”Tudor Vianu”
- Subiectul I - un text din Mihail Sebastian, "Accidentul", cu mai multe cerinţe pe text.
Cerinţa numărul 1: Un sinonim neologic pentru "a zări" - a observa. La obosită - extenuată.
Cerinţa numărul 2 - rolul ghilimelelor - trebuiau să sesizeze că ghilimelele servesc pentru reproducerea vorbirii directe a personajelor.
Cerinţa numărul 4 - perspectiva narativă obiectivă, relevată de relatarea la persoana a treia.
Cerinţa numărul 5 - motivul oraşului, motivul fotografiei.
Cerinţa numărul 6 - Calea Victoriei, Bucureşti, vitrina (elemente din text care fixează dimensiunea spaţială).
Cerinţa numărul 7 - valoarea expresivă a imperfectului: evocare, povestire.
Cerinţa numărul 8 - două trăsături ale textului epic: naratorul şi să dea exemple din text. Nu era suficient să precizeze că naratorul este prezent, ci să ilustreze. Cine nu a dat exemple, probabil că va primi jumătate din punctaj.
Cerinţa numărul 9 - un fragment din text din care trebuiau să extragă ideea principală şi câteva mijloace artistice: imperfectul evocator, cu valoare descriptivă sau epitete cum ar fi "surâsul descurajate".
- Subiectul II - Eseul argumentativ despre utilitatea scrierii unui jurnal la vârsta adolescenţei
Putea fi abordat în acelaşi mod ca subiectul de la Profilul Real, prof. Stanca subliniind necesitatea respectării structurii unui text argumentativ.
- Subiectul III - Tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparţinând simbolismului.
"Probabil că majoritatea au ales George Bacovia. Elevii trebuiau să înceapă textul printr-o descriere a poetului, cu descrierea etapelor literaturii române, identificând etapa de care aparţine poezia lui George Bacovia", crede Ecaterina Stanca.
Două trăsături, la nivel tematic sau artistic: laitmotive sau refren.
"În poezia Plumb, titlul este semnificativ pentru ilustrarea trăsăturilor simbolismului prin ceea ce transmite: plumbul ca metal greu transmite apăsarea sufletească, cenuşiul existenţial. Sunt multe interpretări care pot fi date numai titlului. Toată poezia ilustrează estetica simbolismului, ca sentiment al alienării, iubirea care-şi pierde valoarea de sens pentru existenţei", spune profesorul Ecaterina Stanca.
"Sunt o serie de elemente de realizare artistică: laitmotivul, care contribuie la muzicalitatea textului. De asemenea, apariţia nevrozei".
Opinia trebuia să sintetizeze întreaga poezie, iar aici "intervenea puterea de sintetizare şi imaginaţia elevului".
Emoţii şi surprize pentru candadiaţii de la Bac
Elevii au fost în general surprinşi de subiectele de azi, pentru că majoritatea se aşteptau la subiectul al treilea, cel în care trebuiau să încadreze un text într-o specie literală, să aibă de rezolvat o cerinţă legată de roman sau nuvelă. În schimb, la ambele profiluri, elevii au avut de rezolvat un subiect din poezie.
La Cluj elevii au fost surprinşi de subiecte, deoarece s-au pregătit pentru roman. Mulţi nu se aşteptau la George Bacovia, pentru că este un poet mai dificil din punctul unora de vedere, iar simbolismul este un curent literar mai pretenţios.
Corespondentul "Adevărul Cluj", Florina Pop, spune că doar unul dintre elevii cu care a vorbit astăzi a considerat subiectele foarte uşoare, restul fiind surprinşi. De asemenea, mulţi dintre elevi spun că diferenţierea se va face cu adevărat la subiectul III, restul subiectelor fiind accesibile pentru majoritatea.
La Colegiul Bilingv "George Coşbuc" au dat Bacalaureatul şi cei de la Liceul Teoretic C.A. Rosetti. Mulţi au declarat că nu se aşteptau la poezie, dar cei mai mulţi spun că s-au descurcat.
Cei de la profilul Real au fost surprinşi că li s-a dat întreaga viziune poetică a unui autor. Subiectul a fost pentru mulţi elevi, prea filosofic pentru nişte absolvenţi de profil Real. Cei mai mulţi elevi de la profilul Real de la "George Coşbuc" s-au pregătit mai mult pentru roman şi nuvelă, nu atât de mult pentru poezie.
Elevii de la Liceul "Virgil Madgearu" din Capitală au fost dezamăgiţi de subiectele de la Bacalaureat 2013, pentru că nu se aşteptau la o poezie, ci la o operă epică. Părinţii s-au plâns că subiectele au fost foarte grele, iar elevii nu mai pot reţine versuri. De asemenea, alţi elevi susţin că s-au concentrat pe primele două subiecte, pentru a reuşi să obţină o notă de trecere.
Elevii de la "George Enescu", care au dat examenul de Bac la Colegiul Naţional ”Sf. Sava”, au spus că subiectele sunt dificile şi se tem să nu pice. Pentru ei, BAC-ul înseamnă doar 10% la Conservator, dar trebuie să-l treacă.
Andrei, un elev de la ”Sf. Sava”care a dat la real, spune că "subiectele au fost acceptabile”. ”La prima parte a fost un text narativ, cu cerinţe specifice. Eseul de la partea a 3-a s-a referit la unul dintre poeţii moderni. Am ales Lucian Blaga, <Eu nu strivesc corola de minuni a lumii>”, a povestit absolventul. El a ieşit cu cinci minute înainte de terminarea timpului alocat. "Sper să fie o notă peste 9 sau în jur de 9".
"Subiectele nu sunt uşoare"
Profesorul Iulia Pop, de la Colegiul Naţional "Sfântul Sava" spune că "subiectele nu sunt uşoare. Sunt destul de dificile şi surprinzătoare. Din punctul meu de vedere a fost mai dificil la real, decât la uman. E foarte probabil ca la liceele cu probleme să fie promovabilitate foarte mică, pentru că elevii nu se aşteptau la un subiect pe poezie la ultimul subiect al probei".
"În general elevii se aşteptau la proză, la roman sau nuvelă, nu se aşteptau la poezie. De la liceele bune e probabil că au reuşit să rezolve foarte bine. Cred că totuşi la multe licee, subiectele vor aduce probleme, deoarece copiii nu mai învaţă versuri. Mulţi elevi, chiar şi de aici de la noi, au spus că au ştiut doar două versuri şi au brodat textul în jurul lor", a mai spus profesorul Iulia Pop.
Varianta numărul 7
Subiectul I, un text din "Scrinul Negru" de George Călinescu.
"Strada Rahmaninov era la capătul ei dinspre lacuri un simplu drum de ţară mergând între un mal de lut şi un şir de castani înalţi, pe lângă care se întindeau gardurile unor case de pe străzile perpendiculare - răspunzînd spre lacul Floreasca - şi zidurile cu ferestre mici ale unui fost grajd de cai de curse. Adesea, mormane de fân şi de gunoaie umpleau aerul cu un miros hibrid de iarbă cosită şi de putrefacţie acră [...]. Deasupra dâmbulşui, şedea dezvolată ruina roşie a unei case neterminate. [...] De acolo, strada era pavată şi canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca şi celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva vile, nu lipsite de gust. [...]
Pe drum [...], venea într-o după-amiază de decembrie a anului 1950, dinspre strada Băneasa Ancuţa, o ceată de vreo douăzeci de persoane, bărbaţi şi femei, într-o coloană de câte doi. [...] Cu greu un spectator neinformat şi-ar fi putut da seama cine sunt aceşti oameni. Unii păreau lucrători sau mici împiegaţi, alţii aproape cerşetori, câţiva erau îmbrăcaţi mai bine, dar în veşminte prea uzate [...]. Toţi se asemănau prin familiaritatea lor discretă, prin respectul pe care şi-l acordau unul altuia, indiferent de înfăţişarea vestimentară, în fine, prin figurile destinse şi expresive, în contrast cu ţinuta lor. O femeie în vârstă, iaşită la un gard, atinse de braţ pe unul din el. Acesta era un bărbat înalt, voinic, cu părul cărunt, tuns mărunt şi ascuns în parte sub şapca dată pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri cu petice, foarte umflat, semn că pe dedesubt era prevăzut cu un cojocel, în picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau strânşi jos, la gleznă, cu câte-un gumilastic gros. Omul înalt părea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul să-i degajeze picioarele în mers. Pe umerii sacoului erau cusute două bucăţi de sac gros, în vederea, fără îndoială, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutăţilor şi de a sluji totodată ca un soi de perne de amortizare a izbiturilor."
Elevii au avut de rezolvat nouă cerinţe.
1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: mormane şi uzate.
2. Explică rolul cratimei în secvenţa "cu câte-un gumilastic".
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul "umăr".
4. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat.
5. Precizează două motive literare identificate în textul dat.
6. Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea spaţială.
7. Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat.
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic.
9. Comentează în 60-100 de cuvinte următoarea secvenţă din text: "Acesta era un costum de haine gri cu petice, forate umflat, semn că pe dedesubt era prevăzut cu un cojocel, în picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau strânşi jos, la gleznă, cu câte-un gumilastic gros. Omul înalt părea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul să-l degajeze picioarele în mers. Pe umerii sacoului erau cusute două bucăţi de sac gros, în vederea, fără îndoială, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutăţilor şi de a sluji totodată cu un soi de perne de amortizare a izbiturilor".
Subiectul Numărul 2
Un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanţa alegerii unui model de viaţă. Elevii trebuie să respecta structura discursului argumentativ.
Subiectul Numărul 3
Un eseu de 600 - 900 de cuvinte în care să prezinte tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat aparţinând lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga.
Ei trebuie să evidenţieze două trăsături pentru încadrarea textului poetic într-o orientare literară, într-o perioadă, într-un curent cultural şi literau sau într-o orientare tematică.
De asemenea, trebuiau să prezinte două imagini sau idei poetice relevante pentru tema şi viziunea despre lume din text. Să ilustreze patru elemente de compoziţie şi limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei şi a viziunii despre lume (imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice, elemente de prozodie).
"Susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat".
Se încarcă comentariile...
