Afară din şcoli cu manualele proaste!

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Analiza a  35 de manuale de gimnaziu  şi liceu arată că acestea sunt năucitoare
Analiza a 35 de manuale de gimnaziu şi liceu arată că acestea sunt năucitoare

Virgulele între subiect şi predicat, cacofoniile, mesajele misogine şi exprimările incoerente sunt doar câteva dintre greşelile pe care copiii dumneavoastră le învaţă la şcoală. Cu informaţii rămase în urma evenimentelor, cu fraze lipsite de logică ori cu mesaje care-i bulversează pe elevi, manualele sunt nefolositoare şi aruncate în sertare.

Elevii spun că multe dintre manuale sunt greoaie, motiv pentru care nici nu le deschid. Indiferent că sunt pentru geografie, fizică, limba română, istorie sau religie, cărţile şcolarilor sunt pline de greşeli şi de cerinţe pe care numai autorii lor le înţeleg. Un exemplu de manual prost conceput este cel de fizică pentru clasa a VII-a. „Cartea conţine numai experimente fără să-ţi explice nimic despre cum trebuie să aibă ele loc. Nu ai cum să faci aşa ceva dacă nu înţelegi cum să le faci", a spus Alex Constantinescu, elev în clasa a VII-a la Şcoala Generală nr. 79 din Capitală.

Limba moartă şi neexplicată

Tot la gimnaziu, dar de această dată pentru Istoria de clasa a V-a, limbajul superior folosit în predarea lecţiilor îi determină pe copii să nu înveţe la această disciplină.

„Numărul mare de cuvinte neînţelese, normal că nu îi apropie pe elevi de istorie, ci îi îndepărtează. Copiii nu se plâng de dificultatea manualului, ei, pur şi simplu, nu mai învaţă", a spus Mihai Pârvulescu, profesor de istorie la Şcoala Generală nr. 16 din Timişoara. La clasa a VIII-a, cele mai proaste cărţi şcolare sunt cele de biologie. „E un manual vechi şi multe lecţii din programa şcolară nici nu se regăsesc în el. Îl folosim numai pentru exerciţii", a declarat Diana Şerbănescu, una dintre elevele de la profilul real, de la Şcoala nr. 79.

Elevii mai spun că nici manualul de latină nu este mai bun, pentru că are multe lecţii unde gramatica nu este suficient explicată. „Dacă vrei să înveţi singur după manual, nu ai cum. De exemplu, conjugările sunt trântite acolo şi gata. Dacă nu-ţi explică cineva, n-ai cum să ştii cum se folosesc", a mai spus Diana Şerbănescu.

Lecturi depresive

Adriana Săftoiu, membră în comisia de învăţământ în Camera Deputaţilor, a făcut o analiză a manualelor de limba română pentru clasele primare prin care arată că acestea conţin interpretări stângace ale unor texte literare. „Elevul învaţă noţiuni de morfologie şi sintaxă, adică despre substantiv, numeral, subiect simplu şi multiplu, atribut exprimat prin adjectiv, dar toate aceste detalii nu fac decât să îngreuneze programa şcolară", a declarat Săftoiu.

În clasa a III-a, elevul are ca lectură obligatorie „Dumbrava minunată" de Mihail Sadoveanu. Nuvela conţine povestea tristă a Lizuicăi, fetiţa care fuge de acasă ca să scape de mama vitregă. „Dincolo de morala depresivă a povestirii, elevul se confruntă cu un vocabular care-i face aproape inaccesibilă lectura. În timp ce noua generaţie de părinţi încearcă să acomodeze copilul încă de la grădiniţă cu limbile străine, copiii încă studiază la şcoală arhaismele", susţine Adriana Săftoiu.

Patriotism de modă străveche

Respectul faţă de ţară, ideea de dreptate sau sentimentul de prietenie sunt învăţate prin texte din trecut precum „Ocaua lui Cuza", „După steag, băieţi!" sau „Stejarul din Borzeşti". Cea mai neinspirată formă de a crea sentimente legate de patriotism este să le dai copiilor texte care nu au de-a face cu timpul lor: „Patria ne-o fi pământul/Unde ne-or trăi nepoţii/Şi-ntr-o mândră Românie/De-o vrea cerul în vecie/S-ar putea să ne păzească/Limba, legea românească (...)" - poezie de George Coşbuc.

UE are 15 state şi România încă mai aderă

Faptul că manualele sunt proaste este confirmat şi analizele experţilor. „Adevărul" a obţinut, în exclusivitate, un studiu care are un capitol generos dedicat manualelor, comandat de minister, dar care n-a fost făcut niciodată public.

Analiza arată că manualele de gimnaziu la disciplinele legate de om şi societate (psihologie, economie, cultură civică, sociologie, istorie, geografie, religie, logică, sociologie şi educaţie antrepreorială) sunt rămase în urma evenimentelor. Cel mai concludent exemplu este cel din manualul de Cultură civică şi de Istorie pentru clasa a VIII-a, unde Uniunea Europeană are 15 state membre, iar aderarea României reprezintă „un obiectiv îndepărtat".

La filosofie, manualele sunt de-a dreptul „năucitoare", arată chiar autorii studiului. Potrivit acestora, modul în care este construit fiecare capitol nu te învaţă şi nu te încurajează să înveţi singur. O altă problemă care apare în manualele de religie este cea a familiei, în care tatăl apare rar.

„Deşi se afirmă importanţa familiei, dincolo de momentul căsătoriei, tatăl este mai puţin prezent în îngrijirea copiilor decât mama. El apare rar şi nu ca şi credincios", se mai arată în studiu.

Specialiştii susţin că manualele referitoare la om şi la societate ar trebui să contribuie la înţelegerea de sine şi a comunităţii în care copilul trăieşte şi să-l facă să-şi asume responsabilităţi. În schimb, în prezent, manualele conţin mesaje precum cel al inegalităţii, dezechilibrului şi al lipsei de colaborare, iar societatea e dominată de bărbaţi.

„Există un fenomen al manualelor proaste"

„Adevărul": Ştim că aveţi o preocupare mai nouă: citiţi în fiecare zi câte un manual, care spuneţi că vă adoarme. Câte dintre ele ar trebui schimbate?

Daniel Funeriu: „Nu vreau să pun la stâlpul infamiei un manual sau altul, pentru că este vorba de un fenomen al manualelor proaste. Manualele reflectă programa şi curriculumul. Dacă avem o programă şcolară prost făcută, aceasta nu poate da posibilitatea unui editor de manuale să facă un manual bun.Trebuie să schimbăm modul în care este privit un manual: acesta este un sprijin pentru învăţare. Manualele trebuie să existe, dar ele trebuie să fie un auxiliar al învăţării, nu principala sursă a învăţării. Nu pot spune câte manuale trebuie schimbate, dar ştiu că trebuie schimbat conceptul în care sunt făcute manualele, trebuie schimbat fondul lor şi forma. Ele trebuie să fie concepute coerent odată cu programa şcolară".

Soluţiile specialiştilor pentru cărţi bune

1 Editorii de manuale spun că Ministerul Educaţiei trebuie să schimbe criteriile de evaluare ale acestora, însă să rămână evaluatorul şi garantul cărţilor şcolare. Regulamentele şi instrumentele pentru evaluare ar trebui să fie publice.

2 Piaţa manualelor trebuie să fie liberalizată, iar editurile să nu mai fie subvenţionate din bugetul de stat. Preţul ar trebui să avantajeze elevii şi profesorii.

3 Specialiştii recomandă ca manualele să fie concepute pe fascicule, astfel încât actualizarea datelor să poată să fie făcută ori de câte ori e necesar.

4 Manualele de istorie trebuie schimbate în privinţa aderării României la UE, care este predată mai pe larg decât integrarea.

5 Schimbări de fond. Specialiştii mai arată că aspectele de gen, în care bărbaţii sunt preponderenţi în raport cu femeile, ar trebui revizuite. Experţii susţin că fetele care nu doresc să devină doar mame şi „stăpâne ale gospodăriilor" şi care ar vrea să profeseze în domenii considerate masculine vor avea probleme de a se impune.

Greşeli din manuale

Geografie, clasa a XII-a
Virgula între subiect şi predicat

Manualul de Geografie, clasa a XII-a, de la Editura Corint, conţine fraze lungi, repetiţii şi cuvinte greu de înţeles. La pagina 38, la capitolul despre sistemul de oraşe ale Europei, găsim o frază aberantă: „Sub aspectul fizionomiei oraşelor europene, se poate observa că, pe lângă oraşele care au avut o evoluţie determinantă de modificări organice, există oraşe pe care şi-au pus amprenta dezvoltările teritoriale, economice şi de locuire, proprii concepţiei dirigiste centralizate, de tip socialist; acest lucru este vizibil într-un număr mare de oraşe din ţările foste socialiste, în care cartierele noi de locuinţe au un caracter uniformizator".

Un alt pasaj de la pagina 86 conţine o virgulă între subiect şi predicat într-o propoziţie fără sens care deschide un capitol important de studiu: „Problematica integrării europene a României, evidenţiază complexitatea sub raport teoretic şi pragmatic a acestui demers".

Istorie, clasa a V-a
Codul lui Hammurabi, neexplicat

Manualul de Istorie de clasa a V-a, de la Editura All cuprinde paragrafe din texte istorice care nu au o legătură evidentă cu lecţia şi în care copiii întâlnesc personaje. De asemenea, mai are şi cuvinte de care elevii nu au mai auzit şi care nu sunt notate în vocabularul lecţiei. Fraza în care apare Hammurabi conţine alte două personaje despre care nu se spune nimic: „Atunci, Anu şi Enlil m-au numit pe mine Hammurabi, principele preamărit credincios zeilor".

Logică, clasa a IX-a
Cacofonii şi aberaţii în cartea de logică

Manualul de Logică şi argumentare de clasa a IX-a include cacofonii de genul „logica ca fiind" şi propoziţii aberante precum „Raţionamentele pot fi considerate adevărate (dacă corespund realităţii) sau false (dacă sunt în contradicţie cu realitatea)".

Manualul conţine idei despre Aristotel, care sunt contrazise. De exemplu: elevilor li spune că principala contribuţie a lui Aristotel a fost logica termenilor, dar la pagina 40 a cărţii se arată că, de fapt, „locul central în doctrina ştiinţei la Aristotel a fost considerat silogismul".

Educație



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite