10 motive pentru care copilul tău nu mai deschide manualele
0Elevii învaţă după manuale vechi de 15 ani, care conţin fie lecţii tratate ca la facultate, fie date eronate.De asemenea, materiile nu sunt corelate între ele.
„Adevărul“ a identificat, în cadrul campaniei despre manualele şcolare, zece tipuri de greşeli şi probleme din cărţile şcolare, motiv pentru care acestea nu sunt deschise de elevi.
Mai citeşte şi:
Revoltător/BAC cu comisie compusă din suplinitori de la ţară!
1 Materie aglomerată, prost structurată
La clasele primare, elevii sunt confruntaţi cu noţiuni excesive de gramatică. Copiii de la clasele I-IV învaţă despre noţiuni de morfologie şi sintaxă, adică despre substantiv, numeral, subiect simplu şi multiplu, atribut exprimat prin adjectiv. Specialiştii susţin că toate acestea sunt în detrimentul lecturii.
2 Conţinut expirat
Multe dintre textele conţinute la ciclul primar privesc spre trecut, iar poeziile patriotice prezente în manuale nu vor forma vreodată respectul de ţară, ideea de dreptate sau sentimentul de prietenie.
3 Metode controversate de predare a religiei
Manualele de religie de la ciclul primar încalcă o prevedere a Uniunii Europene, prin care religia ar trebui predată în mod neutru şi nu în mod confesional aşa cum se întâmplă la noi. Tot la religie, imaginile care însoţesc lecţiile prezintă fapte considerate „rele": „să nu-ţi faci cruce trecând în faţa unei biserici", „să te urci în copaci", „să dormi duminica până la ora zece dimineaţa", „să te joci cu mingea în clasă sau pe stradă".
4 Fenomene explicate imprecis
Un studiu privind reorganizarea procesului de evaluare, elaborare şi difuzare a manualelor şcolare, realizat de Institutul de ştiinţe al Educaţiei arată că profesorii care au lucrat la conceperea manualelor şcolare nu au pregătire de specialitate, motiv pentru care găsim afirmaţii precum: Uniunea Europeană „urmăreşte ca toţi oamenii să trăiască în pace şi bunăstare.
5 Date eronate
La gimnaziu, manualele sunt rămase în urma evenimentelor. Cel mai concludent exemplu este cel din manualul de cultură civică şi istorie pentru clasa a VIII-a, unde Uniunea Europeană are 15 state membre, iar aderarea României reprezintă un obiectiv îndepărtat.
6 Greşeli gramaticale
Manualele de gimnaziu au, pe lângă greşelile de ortografie, probleme de conţinut reclamate până şi de elevi. De exemplu, manualul de limba română de la clasa a VII-a conţine noţiuni complexe de sintaxă a propoziţiei, care în mod normal ar trebui predate la clasa a VIII-a. „Este foarte greu să înţelegi un lucru pe care nu ţi l-a predat nimeni şi despre care n-ai auzit niciodată, dar pe care îl găseşti în manual", spune Andra Cristian, elevă în clasa a VII-a de la Şcoala „Ştefan Cel Mare" din Focşani.
7 Teorie fără practică
Tot la gimnaziu, manualele de fizică de clasa a VI-a conţin lecţii despre fenomenele mecanice, termice, optice, magnetice şi electrice, predate în grabă de către profesori de-a lungul unui an şcolar. Experţii în educaţie spun că aceleaşi informaţii sunt reluate la clasa a
VII-a şi a VIII-a. Mulţi dintre elevi nici nu deschid manualele de fizică.
8 Materii necorelate
La liceu, manuale de la ştiinţele exacte sunt prezentate într-o ordine nefirească. De exemplu, manualele de fizică, se recurge la caracterizarea anumitor fenomene pentru care sunt necesare noţiuni de matematică pe care elevii nu le-au învăţat.
9 Teorie multă, evaluare puţină
Studiul citat mai sus arată că manualele de filosofie pentru liceu sunt de-a dreptul năucitoare, prin mulţimea de texte prezentate şi prin exerciţiile cerute. „Modul în care este construit fiecare capitol nu te învaţă şi nu te încurajează să înveţi singur", arată autorii studiului.
10 Limbaj mult prea academic
Manualele pentru liceu conţin teme care ar trebui predate la facultate. De exemplu, manualul de biologie de clasa a XII-a conţine un capitol despre imunogenetică, curs care se predă la facultate.
De ce sunt proaste cărțile școlare
Conţinutul manualelor este acelaşi din anii 1996 - 1999, timp în care programa şcolară s-a schimbat. Specialiştii spun că problema vine din faptul că manualele nu sunt concepute pe fascicule, astfel încât actualizarea datelor să poată fi făcută ori de câte ori este necesar.
Manualele nu folosesc metode pedagogice moderne şi frecvent nu respectă modelul curricular propus de minister.
Costul plătit de Ministerul Educaţiei pentru un manual ajunge, în România, la 50-70 de cenţi, în timp ce în statele europene un manual ajunge şi la 10 euro.
Metodologia privind cărţile şcolare permite Ministerul Educaţiei să aleagă manualul cel mai ieftin la tipărire, indiferent dacă acesta este sau nu bun.
Chiar dacă printr-un program al Băncii Mondiale au fost pregătiţi evaluatori de manuale, din 2001 aceştia au fost schimbaţi cu alţii care nu mai făcuseră acest lucru până atunci, iar criteriile de selecţie folosite de noii evaluatori numiţi sunt subiective.
În privinţa conţinutului, unele manuale sunt bune din punct de vedere teoretic, dar au puţine probleme. Altele, dimpotrivă sunt foarte slabe în conţinut teoretic, dar au foarte multe exerciţii, ceea ce îi determină pe elevi să nu le deschidă.
Manualele nu sunt testate la clasă, timp de cel puţin un an şcolar, aşa cum se întâmplă în ţările europene cu o educaţie consolidată. Elevii şi profesorii sunt puşi în faţa unor cărţi şcolare pe care trebuie să le folosească, chiar dacă nu le înţeleg.
Cărţile şcolare nu sunt avizate de către profesori, cei care trebuie să predea din ele.
Ce spun editorii de manuale
Editorii de manuale susţin că pentru greşelile din cărţile elevilor, Ministerul Educaţiei este principalul vinovat. Motivul: instituţia nu publică la timp programele şcolare după care editorii întocmesc manualele.
„Greşelile de ortografie sunt inerente, în condiţiile în care timpul de realizare este foarte scurt. Unele erori aparţin autorilor, altele sunt de tehnoredactare. Problema conţinutului aparţine însă în exclusivitate comisiilor de la Ministerul Educaţiei, care le verifică. Fiecare manual este avizat şi analizat de comisia de specialitate", spune Cristian Greşeanu, director al Editurii Corint, la care apar 80 de manuale.
Dan Iacob, directorul Editurii Art, consideră că manualele sunt în urma vremurilor din cauza programelor. „În ultimii 15 ani, programele şcolare nu s-au schimbat decât parţial. Nu a existat o viziune pentru ele. În plus, preţul pentru un manual este scăzut, de doar 8 lei per elev, ceea ce nu poate aduce calitate. România e singurul stat din Europa care are manuale gratuite", spune Dan Iacob.
Se încarcă comentariile...
