Scădere dramatică a numărului copiilor de grădiniţă: peste 32% în ultimii 7 ani. Care sunt cauzele

Pe judeţe, cea mai mare scădere este în Bucureşti, peste 22.000, urmat de Bacău, Prahova, Iaşi şi Suceava, cu scăderi ale populaţiei preşcolare între 8 şi 12.000 de persoane, arată edupedu.ro.

 Pe judeţe, cea mai mare scădere este în Bucureşti, peste 22.000, urmat de Bacău, Prahova, Iaşi şi Suceava, cu scăderi ale populaţiei preşcolare între 8 şi 12.000 de persoane, arată edupedu.ro.

Scăderea populaţiei de vârstă preşcolară a avut o amploare foarte mare mai ales în perioada crizei economice din 2009-2011, iar rezultatele s-au văzut cel mai dramatic după Recensământul din 2011. Practic, din cei 916.571 de copii cu vârste între 3 şi 6 ani, copii de grădiniţă, 298.618 s-au pierdut până în iulie 2018, când mai aveam doar 617.953 de copii. Diferenţa este de peste 32%. Cu alte cuvinte, unul din trei copii s-a evaporat din statistici.

Situaţia scăderii populaţiei preşcolare pe judeţe

După cum se poate vedea din graficul de mai jos, în perioada 2011-2018 toate judeţele au pierdut masiv populaţie de vârstă şcolară, cu excepţia judeţului Ilfov (care a cunoscut o migraţie dinspre Bucureşti spre cartierele rezidentiale noi, având o creştere de populaţie de toate categoriile).

De numărul copiilor de vârstă preşcolară depinde numărul celor înscrişi la grădiniţe, dar şi numărul grădinţelor, potrivit INS. De exemplu, în anul şcolar 2009/2010, s-au înregistrat 666,1 mii copii înscrişi în grădiniţe, iar în anul şcolar 2014/2015 numărul copiilor a scăzut la 559,6 mii copii.

În paralel cu numărul copiilor din grădiniţe s-a redus şi numărul grădiniţelor, de la 1697 (în anul şcolar 2009/2010) la 1205 grădiniţe (în anul şcolar 2014/2015).

Cauzele acestui declin

Tot mai puţine naşteri. Copiii născuţi 2008 (concepuţi în 2007, când încă era boom economic în România) au ajuns la vârsta de 3 ani în 2011. Următoarea generaţie, cea născută în 2009, care a împlinit 3 ani în 2012, a fost mult mai mică din cauza crizei economice. Iar cei născuţi în 2010-2011, au însemnat la fel, diminuări ale populaţiei preşcolare, pentru că s-au luat măsurile de austeritate, s-a plafonat indemnizatia de creştere a copilului, salariile bugetarilor au fost tăiate, cadrul economico-social nu era propice întemeierii unei familii extinse.

Migraţia. România s-a confruntat cu o migraţie medie de 200 de mii de locuitori pe an, oameni înregistraţi în statistici drept emigranţi temporari. În realitate, puţini dintre ei s-au mai întors, spun specialiştii în migraţie.