Un stat pe cale să eşueze: România. Ce se va întâmpla cu companiile de stat după ce PSD şi ALDE le vor stoarce de bani

Mulgerea de bani a companiilor de stat nu are la bază o raţiune strategică pe termen lung a Guvernului care s-a trezit, dintr-odată, ca a aterizat în capitalism. Din contră. Totul se bazează pe măsuri disperate, luate în ultima instanţă, pentru ca bugetul ţării să mai poată respira de la o clipă la alta. S-a luat de la investiţii pentru a se plăti salarii. Scurt pe doi.

Imaginează-ţi că eşti într-un restaurant unde, în prima parte a serii, mai mulţi dintre cei care iau masa sunt trecuţi pe caiet. Pe măsură ce se apropie ora de închidere şi veselia dispare, ospătarii încep să-i fugărească prin restaurant pe cei rămaşi nu numai ca să-şi achite nota de plată înainte să termine de mâncat, dar şi ca să lase nişte bănuţi ca să mai aibă data viitoare unde să mănânce. Cam asta se întâmplă acum cu companiile de stat, în special cu cele din energie, acolo unde miza strategică a ţării noastre este uriaşă. 

Goana după bani a Guvernelor Grindeanu şi Tudose

Efectul creşterii cheltuielilor bugetare şi a încasărilor scăzute la bugetul de stat precum şi spectrul unei coliziuni cu Comisia Europeană din cauza depăşirii pragului de 3% al deficitului bugetar au semănat panică în Guvernul României care apelează la cele mai disperate măsuri posibile pentru a aduna bani la buget.

Bazându-se la începutul anului că va aduce bani din fonduri europene şi dintr-o colectare mai bună a TVA-ului, guvernarea PSD-ALDE s-a trezit la jumătatea anului că e în pom şi pomul în aer. Nota de plată pentru frenezia de tăieri de taxe si măriri de salarii se ridică, după 8 luni, la 6.5 miliarde de lei.

Primele semne de îngrijorare au apărut la finele primului trimestru, când Guvernul a aprobat o OUG prin care companiile de stat urmau să distribuie la buget rezervele de bani acumulate. Argumentaţia Guvernului a fost că aşa fac şi companiile cu capital privat. Numai că Guvernul României nu poate să acţioneze ca un acţionar din privat. Bine, tehnic poate să o facă, dar un Guvern responsabil nu ar trebui să gândească doar de pe azi pe mâine. 

Ideea este că această prevedere a fost introdusă constatându-se, chipurile, că o mare parte din rezervele acumulate de societăţile de stat fie nu le-au utilizat, fie au fost plasate ca investiţii financiare în depozite bancare. Sigur, acestea au un randament mai scăzut, dar guvernarea Grindeanu de la acea vreme avea un of că banii nu au fost investiţi în titluri de stat. Detalii.

Ei bine, în felul acesta, Guvernul a luat de la Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica, Conpet, Romgaz şi Nuclearelectrica aproape 1.3 miliarde de lei în primă instanţă.

„Veniturile nefiscale se majorează cu 2.038,7 milioane lei din care 2.000 milioane lei venituri estimate suplimentar din dividende.“ - Nota de fundamentare a rectificării bugetare anunţate de Guvern -

Pentru că nu a fost de-ajuns, Guvernul României nu s-a rezumat doar la treaba asta aşa că, în preajma rectificării bugetare, a cerut de la aceste companii, sub formă de dividende suplimentare, alţi bani. Potrivit anunţurilor companiilor, Transgaz va distribui dividende speciale de 171 milioane lei, Romgaz de 525 milioane lei, deşi a mai dat 925 milioane lei din profitul de 1 miliard lei, iar Conpet 85 milioane lei.

Ce au de pierdut companiile de stat

Ştiu că sună a la Hagi, dar ca să distribui dividende trebuie să ai resurse financiare. Există posibilitatea ca AGA a unei companii să aprobe dividende dar să le plătească după ce, ulterior, contractează credite. Asta s-a întâmplat pe piaţa petrolului după scăderea bruscă a preţului. Pentru a-şi satisface acţionarii, companiile petroliere au contractat împrumuturi foarte mari ca să acorde dividende pe măsură.  

Ok, pe lângă profitul net realizat cu un an în urmă, se mai ia în calcul şi secţiunea „alte rezerve”, cu menţiunea ca profitul să nu fi fost obţinut în urma unor facilităţi fiscale.

Dar nu numai resursele financiare trebuie să fie luate în calcul atunci când statul vrea să ia bani din vistieria unei companii al cărei acţionar este, ci şi programul investiţional.

Nuclearelectrica, de exemplu, a aprobat demararea retehnologizării Unităţii 1 de la Cernavodă pentru o bună funcţionare timp de 30 de ani! Aici a fost o luptă cu Ministerul Energiei condus de Toma Petcu, care nu vedea cu ochi buni această mişcare. Argumentul? Nu sunt bani! Asta deşi conducerea companiei confirma că dispune de 400 de milioane de euro, restul de finanţate până la 1.5 miliarde de euro urmând a fi acoperită prin credite bancare. Dar banii aceştia nu au crescut în copac, ci au fost acumulaţi ani de zile. Apoi, în acest an, ar trebui să se finalizeze negocierile cu China General Nuclear Power Corporation pentru a dezvolta reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

Transgaz are nevoie de 1 miliard de euro pentru a prelua în sistemul energetic naţional gazele din Marea Neagră, asta dacă Exxon şi OMV vor decide în 2019 să investească în extracţie. 

Transelectrica avea în plan interconexiunea Reliţa – Pancevo, trecerea la tensiunea de 400 KV a axului Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad, precum şi tot felul de retehnologizări sau modernizări de staţii. În plus, Transelectrica mai avea în plan şi alte proiecte de interes european, ale căror costuri depăşesc 1 miliard de lei. Amintesc aici clusterul „Coridorul Marea Neagră”, adică o linie electrică aeriană Cernavodă – Stâlpu şi care va prelua şi o parte din energia electrică produsă de noile unităţi nucleare ce vor fi construite la CNE Cernavodă. Statul i-a cerut, însă, să livreze 171 de milioane de lei din soldul existent la 31 decembrie 2016. 

La Romgaz erau prevăzute investiţii de 1.1 miliarde de lei pentru a creşte capacitatea de înmagazinare şi pentru a exploata cel mai mare zăcământ onshore descoperit în ultimii 25 de ani! Iar lista poate continua. 

Prin extragerea de bani cash din aceste companii, valoarea lor este diminuată. Pentru a-şi finanţa investiţiile şi activitatea, aceste companii vor trebui să contracteze credite, doar că se vor împrumuta la dobânzi mult mai mari.  Practic, aceste societăţi de stat vor fi vulnerabile în faţa unei crize deoarece nu vor mai avea niciun tampon. S-a zis că aceste companii stăteau pe un munte de bani şi nu făceau nimic cu el însă dacă statul îşi imaginează că este un haiduc şi ia de la bogaţi ca să dea la săraci se înşeală. În plus, se pare că banii ăia de la companiile de stat, uite că nu prea stăteau degeaba.

Pe lângă faptul că Guvernul ia bani de la companii ca să îşi acopere greşelile, am ajuns să chemăm vietnamezi ca să aibă cine să muncească în şantierul naval din Tulcea. Deh, e mai comod să stai acasă pe ajutorul social pe care ţi l-a dat cu dragă inimă PSD ca să îl mai votezi încă o dată.

Din toată afacerea asta cu dividendele au de câştigat coaliţia PSD-ALDE care evită neonorarea promisiunilor către propriul electorat şi Fondul Proprietatea, unul dintre acţionarii minoritari din companiile de energie. 

Dar statul dovedeşte că nu are un strop de strategie. Era inevitabil să se întâmple asta din moment ce ministrul Finanţelor este un contabil iar premierul e ocupat să-şi ascundă banii la saltea şi să citească poveşti cu Terente. Goana aceasta după bani pentru a acoperi cadourile din ianuarie date de Guvernul PSD-ALDE începe să se simtă puternic. Foamea de bani a statului a pus presiune pe bănci care, acum, îşi pregătesc provizioanele. A pus presiune pe companiile de stat iar în piaţă este o criză de lichidităţi. A pus presiune, practic, pe viitorul României.