STUDIU Peste 42.000 de români ar trebui să primească despăgubiri de la companiile aeriene. Suma se ridică la 12 milioane de euro

Aproximativ 85% dintre cetăţenii UE nu ştiu ce drepturi au ca pasageri ai companiilor aeriene şi pierd anual peste 5 miliarde de euro pentru că nu cer despăgubiri pentru zboruri întârziate, anulate sau suprarezervate. În ce priveşte România, în 2017 peste 42.000 de pasageri români erau eligibili pentru despăgubiri. Dacă le-ar solicita, valoarea lor ar fi de 12 milioane de euro.

Ştefan Radu, country manager AirHelp România: „Nivelul compensaţiilor pentru zboruri întârziate sau anulate este încă la început în România. De aceea, noi, la AirHelp, ne-am luat angajamentul să participăm la educarea şi creşterea pieţei prin promovarea drepturilor pasagerilor români. De asemenea, pentru a veni în ajutorul pasagerilor afectaţi, am creat aplicaţia gratuită AirHelp în care pot verifica în doar câteva minute eligibilitatea pentru despăgubiri. Pasagerii trebuie doar să trimită detaliile cazului lor, iar de partea grea - procesarea cererii şi obţinerea compensaţiei - ne ocupă noi. Drepturile pasagerilor primează întotdeaună”.

Totodată, potrivit studiului realizat de AirHelp, 53% dintre pasagerii care au probleme cu zborurile lor consideră că au dreptul să primească o compensaţie de până la 600 euro, iar 44% dintre pasagerii afectaţi de zborurile întârziate sau anulate nu depun o plângere. În acelaşi timp, 66% dintre pasagerii afectaţi de întârzierea, anulare sau suprarezervarea unui zbor susţin că transportatorii aerieni nu îi informează despre drepturile lor.

Henrik Zillmer, CEO AirHelp, a declarat: „Legislaţia UE 261 care protejează drepturile călătorilor este foarte valoroasă. Cu toate acestea, pasagerii încă se simt neputincioşi în relaţia cu companiile aeriene şi mulţi dintre aceştia pierd compensaţiile la care au dreptul, pentru că nu depun cerere. În fiecare an, aproape 13 milioane de pasageri lasă peste 5 miliarde de euro în mâinile companiilor aeriene, care le datorează despăgubiri după întreruperile neplăcute ale zborurilor. Suntem foarte încântaţi să facem publice rezultatele acestui studiu despre pasageri, factori de decizie politică şi companii aeriene, care, pentru prima dată, arată dovada incontestabilă a nevoii reale de a creşte gradul de conştientizare şi de a înţelege drepturile pasagerilor. Acesta este şi motivul pentru care am creat AirHelp în urmă cu cinci ani şi vom continua să lucrăm fără încetare pentru a ajuta călătorii să obţină despăgubirile la care au dreptul şi pentru a-i sprijini pe parcursul întreruperilor de zbor”.

Mai mult, în ciuda legii EC 261, existente de 14 ani, care reglementează dreptul pasagerilor la despăgubiri, aceştia nu aplică pentru compensaţii din următoarele motive: nu ştiu că au acest drept (42%), nu cred că sunt eligibili pentru despăgubire (36%) şi nu ştiu cum să depună o reclamaţie (24%).

„Perturbările recente ale zborurilor au indicat faptul că pasagerii companiilor aeriene nu îşi cunosc drepturile. Există atât de puţină cunoaştere în UE  privind drepturile pasagerilor, deşi UE a stabilit una dintre cele mai protecţioniste legislaţii în domeniu. Asta se întâmplă în special în contextul neîncrederii în instituţiile noastre şi în proiectul european în ansamblul său. Urgent trebuie să abordăm această problemă şi să regândim modul în care comunicăm despre legislaţia UE care are un impact direct şi pozitiv asupra cetăţenilor”, spune Pavel Telička, Vicepreşedinte al Parlamentului European şi membru al Comitetului pentru Transporturi.

Realizat în februarie 2018, pe un eşantion de peste 7.000 de pasageri cu vârsta de peste 18 ani, din Uniunea Europeană, studiul AirHelp este una dintre cele mai complexe analize despre cunoaşterea drepturilor pasagerilor. De la înfiinţare până acum, AirHelp a ajutat 5 milioane de pasageri să primească despăgubiri în valoare de 300 de milioane de euro.

Ce compensaţii pot primi pasagerii

Pentru zborurile întârziate sau anulate şi în cazuri de refuz la îmbarcare, pasagerii au dreptul la o compensaţie financiară de până la 600 de euro de persoană în anumite circumstanţe. Condiţiile pentru aceasta prevăd ca aeroportul de plecare să se afle în interiorul UE sau ca transportatorul aerian să aibă sediul în UE şi să debarce în UE. În plus, motivul întârzierii zborului trebuie ţină de compania aeriană. Compensaţia poate fi solicitată în termen de trei ani de la zborul întârziat, anulat sau suprarezervat.

În situaţiile considerate „circumstanţe extraordinare”, cum ar fi greve neautorizate, furtuni sau situaţii de urgenţă medicale, companiile aeriene sunt scutite de obligaţia de compensare a pasagerilor. Cu alte cuvinte, „circumstanţele extraordinare” nu se califică pentru compensarea zborului.