Statele est-europene cresc pe baza consumului. România a eclipsat vecinii, dar va fi lovită cel mai tare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Analiştii cred că inflaţia ar putea atinge un minim istoric în februarie 2012.

România a eclipsat toate celelalte state din estul Uniunii Europene, după ce a încheiat trimestrul III al acestui an cu o creştere economică de 8,8%, rezultat al tăierilor de taxe şi al majorărilor de salarii care au umflat consumul. Cu toate acestea, riscurile se adună şi ţara noastră va fi lovită cel mai tare.

Creşterea economică a membrilor estici din Uniunea Europeană a accelerat în cel de-al treilea trimestru al anului, pe măsură ce majorările salariale au impulsionat cheltuirea. Toate statele din regiune au înregistrat un avans al produsului intern brut, faţă de trimestrul anterior, însă cea mai mare surpriză a venit din partea României, care s-a remarcat printr-o creştere economică de 8,8%, scrie publicaţia Bloomberg, a cărei estimare iniţială a avansului era de numai 6,2%. Şi creşterile Cehiei şi Poloniei au depăşit, de asemenea, aşteptările analiştilor, însă, de cealaltă parte, Ungaria a ratat estimarea de 3,6%, ratând cel mai probabil ţelul guvernului de creştere de 4,1% pentru acest an.

Politica fiscală neglijentă şi şomajul scăzut, la nivel record, au sporit cheltuielile de consum, în timp ce exporturile din aceste state către zona euro au fost încurajate de recuperarea acesteia din urmă. Şi majorările salariale au ajutat ţările est-europene să crească mai repede decât semenii mai bogaţi, dar unele dintre acestea, precum România, riscă o inflaţie galopantă, care ar putea constrânge creşterea pe viitor.

Riscurile se acumulează

România a depăşit creşterile tuturor celorlalte state membre ale UE, avansul fiind impulsionat de tăieri de taxe şi creşteri salariale, care alimentează consumul. Riscurile, însă, se acumulează, importurile tot mai mari adâncind deficitul de cont curent. Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) a avertizat săptămâna trecută că, pentru a asigura o creştere sustenabilă, statul trebuie să rezolve problema lipsei de forţă de muncă, să accentueze folosirea fondurilor europene de dezvoltare şi să se abţină de la stimularea în continuare a consumului.

Leul a câştigat abia 0,1% în faţa euro, după ce a pierdut aproape 1% în această lună, din cauza incertitudinii fiscale şi a riscurilor crescânde din economie. Prin comparaţie, forintul şi zlotul polonez s-au întărit, deşi slab. Coroana cehă, cea mai performantă valută din lume, a rămas la acelaşi nivel.

Ne aşteaptă o încetinire

Economiştii se aşteaptă ca avansul să se modereze în trimestrul ce urmează, pe măsură ce creşterea salariilor va majora inflaţia şi va impulsiona băncile centrale să întărească politicile monetare. Comisia Europeană estima săptămâna trecută o încetinire a economiilor tuturor statelor estice membre. România va fi lovită cel mai tare, subliniază Comisia, ţara noastră urmând să aibă un avans al economiei de numai 4,4% în 2018.

Institutul european de statistică Eurostat arăta, joi, că România se află printre primele zece ţări din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale inflaţiei, preţurile de consum din România urcând de la 1,3% în septembrie la 2% în octombrie.

Agricultura susţine creşterea economică

Agricultura, comerţul şi serviciile au susţinut în principal creşterea economică impresionantă a României din trimestrul III al acestui an, un impact mai mic avându-l producţia industrială, care a încetinit în luna septembrie, estimează grupul austriac Erste, citat de profit.ro.

Şi estimările Erste erau sub creşterea economică de 8,8% publicată de Institutul Naţional de Statistică, grupul prognozând un avans de numai 6,5%.

Aceste diferenţe vin din subestimarea contribuţiei agriculturii la creşterea economică, susţine însă grupul. Potrivit Erste sectorul agricol a avut o contribuţie sporită la avans.

„Performanţa din agricultură a fost subestimată, în condiţiile în care se pare că aceasta a depăşit chiar şi cele mai optimiste scenarii. Contribuţia agriculturii la produsul intern brut (PIB) real a fost accentuată de ponderea mare avută la nivelul PIB în trimestrul al treilea, de circa 8%, dublu faţă de ponderea în PIB nominal la nivelul întregului an”, arată banca austriacă într-o notă citată de profit.ro.

O contribuţie semnificativă la creşterea PIB au avut-o de asemenea şi schimburile comerciale şi sectorul serviciilor, în contextul creşterii venitului disponibil al gospodăriilor după relaxarea politicilor fiscale şi salariale. În schimb, creşterea producţiei industriale a încetinit în septembrie, potrivit analiştilor.

Cu toate acestea, ei spun că aceste cifre „readuc în atenţie problema supraîncălzirii economiei, precum şi replica băncii centrale la perspectiva accelerării inflaţiei”.

 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite