Specialiştii în infrastructură acuză Guvernul că a măsluit datele din Master Planul de Transport pentru a defavoriza „Autostrada Dacia“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Costurile de construcţie sunt cele mai controversate necunoscute din ecuaţia autostrăzilor
Costurile de construcţie sunt cele mai controversate necunoscute din ecuaţia autostrăzilor

Pe tronsonul Sibiu-Piteşti, supranumit „Autostrada Dacia“, calculele de cost au fost umflate astfel încât construcţia să pară mai scumpă decât Comarnic-Braşov, au declarat pentru „Adevărul“ mai mulţi specialişti în infrastructură care au participat, marţi, la o dezbatere publică a Master Planului General de Transport.

În primul rând, în cazul Sibiu-Piteşti este greşit să spui că un drum expres ar fi cu 30% mai ieftin, pentru că dacă ai tuneluri şi viaducte aceste lucrări de artă costă la fel de mult, ne-au spus specialiştii.

Ei nu-şi pot explica de ce un tunel pe traseul Comarnic-Braşov este estimat să coste „doar“ 15 milioane de euro/km per tub, în timp ce pe traseul Sibiu-Piteşti ar costa până la 27 de milioane de euro/km per tub, deşi sunt aceleaşi lăţimi şi înălţimi.

De asemenea, specialiştii arată că nu poţi construi un drum expres şi apoi să-l extinzi la autostradă (cum s-a afirmat în legătură cu proiectul Sibiu-Piteşti), pentru că din start trebuie să ai un anumit unghi de înclinaţie al terasamentului, pentru deversarea apelor pluviale.

„În caietul de sarcini, tronsonul Sibiu-Piteşti este prevăzut ca autostradă, nu ca drum expres“, ne-au mai spus specialiştii.

Atenţie la pante!

O altă problemă este dată de diferenţa de nivel: între Comarnic şi Braşov urci până la altitudini de 1.100 de metri, în timp ce între Piteşti şi Sibiu abia ajungi la 750 de metri, lucru care contează foarte mult în consumul de carburant al autovehiculelor.

În fine, specialiştii cred că tronsonul Comarnic-Braşov este promovat în mod artificial, în defavoarea tronsonului Sibiu-Piteşti şi în ciuda evidenţei cifrelor, pentru simplul motiv că Sibiu-Piteşti beneficiază de finanţare din fonduri europene, care nu se pretează la „comisioane“.

Modernizarea Sibiu-Piteşti, după anul 2020

Construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti a fost solicitată insistent de participanţii la prima dezbatere publică a Master Planului General de Transport, document unde traseul figurează ca drum expres, iar ministrul Transporturilor, Ioan Rus,a precizat că după 2020 este posibilă modernizarea şoselei la profil de autostradă.

"Drumul expres nu înlocuieşte ideea de autostradă, ci este o fază intermediară de la nimic la autostradă, prin nimic înţelegând drumurile actuale pe care le avem.
Această evoluţie, de la inexistenţa la existenţa autostrăzii parcurge o fază intermediară, s-a parcurs în toată Europa şi în toată lumea. Sigur, unii care au avut bani şi posibilităţi au făcut direct autostrăzi
", a spus Ioan Rus.

În actuala variantă a Master Planului, secţiunea Sibiu-Piteşti, de 115 km, una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, promisă de autorităţi, figurează ca viitor drum expres.

"Ceea ce se ia în calcul atunci când te califici, că eşti drum transregional, expres sau autostradă, se află într-o plajă de coeficienţi.
Unii se califică sau se apropie de aceşti coeficienţi, alţii sunt la limita inferioară, alţii la limita superioară.
De exemplu, Comarnic-Braşov se califică la autostradă. Pe Sibiu-Piteşti se găseşte cel mai mare exportator român
(Automobile Dacia, n.r.)", a afirmat ministrul.

Mai e loc de „unele retuşuri“

Oficialul a precizat că subiectul acestei autostrăzi va fi rediscutat cu reprezentanţii AECOM, consultantul statului în realizarea Master Planului, şi că în momentul în care documentul va deveni unul operaţional vor putea fi realizate "unele retuşuri".

"Sunt de acord că pe Piteşti-Sibiu, la analiza întregii situaţii prezentate de colegii de la Piteşti, putem face exproprierea la nivel de 70 de metri, la regim de autostradă, proiectarea pe ceea ce înseamnă elementele care nu se mai modifică să se facă pe autostradă şi diferenţa pe drum expres", a spus ministrul.

El a arătat că, în condiţiile în care construcţia unui drum expres ar fi cu 25-30% mai ieftină, diferenţa fondurilor va putea fi alocată pentru alte proiecte, iar într-o a doua etapă, după 2020, drumul expres Sibiu-Piteşti ar putea fi transformat în autostradă.

În forma actuală a Master Planului, drumul expres Sibiu-Piteşti are un cost estimat de 1,97 miliarde de euro.

Autostradă sau drum expres?

Unii participanţi la dezbatere s-au arătat circumspecţi cu privire la transformarea drumurilor expres în autostrăzi, cu argumentul că sunt construcţii diferite, cât şi cu privire la economiile realizate prin alegerea acestora în detrimentul autostrăzilor.

Potrivit informaţiilor Ministerului Transporturilor, drumurile expres vor avea minimum două benzi pe sens, la fel ca autostrăzile, însă banda de urgenţă şi parapeţii laterali sunt opţionali.

Viteza maximă admisă pentru automobile va fi de 120 km/oră, faţă de 130 km/oră în cazul autostrăzilor. În cazul camioanelor, valorile de viteză maximă sunt egale, respectiv 100 km/h.


Ce mai prevede Master Planul de Transport

România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, potrivit datelor din Master Planul General de Transport.

Proiectele de autostrăzi incluse sunt Sibiu-Braşov (103 km), Ploieşti-Comarnic (49 km), Craiova-Piteşti (115 km), Comarnic-Braşov (54 km), Braşov-Bacău (158 km) şi Gilău-Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde de euro fără TVA.

Fondurile necesare pentru construcţia a aproximativ 2.200 km de drumuri expres însumează circa 17,5 miliarde de euro fără TVA.

Documentul mai prevede construcţia a 2.674 km de drumuri transregionale, 293 km de drumuri EuroTrans şi 172 km de variante ocolitoare, totalul fondurilor necesare pentru dezvoltarea sectorului rutier fiind de 26,48 miliarde de euro.

În sectorul feroviar, proiectele propuse în Master Plan, care includ lucrări de reabilitare sau electrificare şi achiziţie de material rulant, vor necesita o investiţie totală de 19,5 miliarde de euro.

Master Planul include şi proiecte în sectorul naval în valoare de 2,27 miliarde de euro, printre acestea numărându-se îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, finalizarea legăturii Bucureşti-Dunăre şi modernizarea porturilor.

Pe de altă parte, modernizarea aeroporturilor ar costa 599 de milioane de euro, iar dezvoltarea sectorului intermodal ar necesita fonduri de 165 de milioane de euro până în 2030.

Sectorul de transport din România are nevoie de investiţii totale de 49 de miliarde de euro în intervalul 2014-2030, însă sursele de finanţare însumează doar 34,98 miliarde de euro, echivalentul a 71% din necesar.

Din cei aproape 35 de miliarde euro pe care România îi poate accesa până în 2030, suma de 9,8 miliarde de euro va fi asigurată până în 2020, diferenţa de 25,17 miliarde euro urmând să fie disponibilă în intervalul 2021-2030.

Master Planul General de Transport este un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transport aferente perioadei 2014-2020.

NOTĂ:
Următoarea dezbatere publică a Master Planului General de Transport este programată pentru joi, ora 9.30, la sediul Ministerului Transporturilor, tema fiind sectorul feroviar.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite