Scope a redus ratingul de credit al României. Agenţia reclamă incertitudine politică şi pierderea credibilităţii. Ce pericole ne pasc

Agenţia de rating Scope a redus ratingul de credit al României de la BBB la BBB-, cu perspectivă negativă, spunând că a luat această decizie în urma unei deteriorări continue a performanţei fiscale şi a traiectoriei slabe a datoriei. Specialiştii spun că Guvernul şi-a pierdut credibilitatea, pentru că nu ia în seamă avertismentele şi pentru că se confruntă cu UE în privinţa justiţiei.

Agenţia susţine că decizia a fost luată din cauza deteriorării continue a performanţei fiscale, cu bugete prociclice la vârful ciclului economic. Decalajul dintre veniturile şi cheltuielile fiscale a crescut semnificativ, în urma reducerii frecvente a impozitelor în ultimii ani. Situaţia este amplificată de sistemul de colectare a impozitelor din România, care este unul dintre cele mai ineficiente din UE. În plus, în timp ce cheltuielile au rămas în general stabile ca procent din PIB în 2017, compoziţia bugetară s-a deteriorat, cu o creştere a consumului şi a salariilor (0,8% din PIB), în detrimentul investiţiilor publice foarte necesare.

De asemenea, traiectoria slabă a datoriei publice este prognozată a reveni la vârful din 2014 de 40% din PIB până în 2020. Având în vedere soldurile structurale şi primare negative începând din 2015, reducerile anterioare ale datoriei au fost determinate în întregime de creşterea economică ridicată. Programul de convergenţă 2018 prezentat de România s-a bazat pe ipoteze de creştere optimiste, în prezent cu peste 2 puncte procentuale faţă de proiecţiile recente ale FMI şi CE pentru perioada 2018-2021. În consecinţă, rata datoriei publice rămâne extrem de vulnerabilă la rezultatele creşterii, care se dovedesc a fi mai scăzute decât proiecţiile guvernamentale - un risc care este, de asemenea, accentuat de stadiul final al ciclului economic. În plus, având în vedere ponderea ridicată a datoriei în valută (aproximativ 50%), o depreciere puternică a leului ar conduce la costuri mai mari ale împrumuturilor, ar prezenta riscuri considerabile pentru sustenabilitatea datoriei pe termen mediu.

Ratingurile României sunt sprijinite, totuşi, de potenţialul de creştere relativ ridicat al ţării, de nivelurile moderate ale datoriei publice şi de rezistenţa în sectorul bancar.

Agenţia arată că perspectiva negativă a ratingului României reflectă incertitudinea politică continuă şi riscul asociat pierderii credibilităţii instituţionale faţă de investitori, având în vedere reticenţa susţinută a Guvernului de a aborda avertismentele repetate ale Consiliului Fiscal şi ale instituţiilor europene privind evoluţiile nefavorabile în finanţele publice. În opinia Scope, confruntarea recentă dintre guvern şi oficialii UE privind paşii înapoi în reformele anticorupţie a contribuit la o nouă slăbire a credibilităţii Guvernului. Astfel, creşterea incertitudinii politice şi deteriorarea credibilităţii instituţionale măreşte riscul ca ţara să piardă încrederea pieţei într-un moment în care ciclul economic se transformă, expunând riscurile asociate cu finanţarea dezechilibrelor fiscale şi externe ale României.

Primul motor al downgrade-ului este deteriorarea continuă a performanţei fiscale a României. Deşi ţara şi-a atins obiectivul pe termen mediu în perioada 2013-2015 - adică un deficit structural de 1% din PIB sau progrese în acest sens - Guvernul a ieşit clar de pe această cale din 2016. În 2017, guvernul a raportat un deficit structural de 3,4%, inversând trendul de consolidare din anii anterior prin diverse tăieri de taxe, inclusiv o scădere mare a TVA, iniţial redus de la 24% la 20%, apoi la 19% de la 1 ianuarie 2017. În consecinţă, veniturile din impozite (TVA şi impozitele pe venit) rămân printre cele mai scăzute din UE, în timp ce componentele structurale ale cheltuielilor, şi anume salariile angajaţilor şi pensiile, au crescut. În opinia Scope, Guvernul are un spaţiu restrâns pentru a ajusta atât cheltuielile, cât şi cadrul fiscal pe termen scurt datorită bazei fiscale înguste.

Cel de-al doilea motor al downgrade-ului este traiectoria nesustenabilă a datoriei publice, raportul dintre datorie şi PIB fiind estimat să depăşească 40% până în 2021. Analiza durabilităţii datoriei confirmă înrăutăţirea traiectoriei datoriei în cadrul scenariului de bază al FMI. Un scenariu mai negativ arată nivelurile datoriei apropiindu-se de 50% din PIB, chiar şi atunci când se presupune doar un şoc moderat pentru creştere economică şi echilibrul fiscal primar. Având în vedere că România a pierdut acces pe piaţă în timpul crizei financiare în 2009, cu rate ale datoriilor de 22,1% din PIB, traiectoria actuală poate duce la presiuni crescute de pe pieţele financiare, chiar dacă rata datoriei rămâne sub pragul de 60%.

În acelaşi timp, România a fost una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere în UE, cu o creştere reală a PIB-ului anual de 4,8% în ultimii patru ani şi atingând un maxim de 6,9% în 2017. Acest lucru a condus la o convergenţă puternică a veniturilor, deşi PIB-ul pe cap de locuitor ajustat cu puterea de cumpărare rămâne cu mult sub media UE-28 (62% din medie în 2017). Cu toate acestea, activitatea economică a pierdut ritmul de creştere în 2018, datorită factorilor conjuncturali externi şi interni. Pe parcursul celui de-al doilea trimestru, PIB-ul real a crescut cu o rată anuală de 4,1%, o încetinire notabilă faţă de 2017 (6,9%), dar în conformitate cu previziunile anterioare ale potenţialului de creştere pe termen mediu. În perspectivă, potenţialul de creştere ascendent al ţării rămâne limitat, având în vedere discrepanţa mare a competenţelor pe piaţa muncii şi absorbţia relativ scăzută a fondurilor UE, combinată cu previzibilitatea scăzută a proiectelor de infrastructură pe plan intern. Această situaţie reflectă, de asemenea, lipsa birocraţiei locale eficiente şi a capacităţilor de conducere ale funcţionarilor.