România riscă să fie trimisă în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu a transpus normele privind drepturile de autor

Comisia Europeană a mai dat două luni răgaz României pentru a transpune în legislaţia naţională Directiva privind drepturile de autor. În caz contrar, România riscă penalităţi de zeci de mii de euro pe zi. CJUE va decide dacă aplică penalităţile cerute în cazul Bulgariei - 19.121,60 euro/zi, Luxemburg - 12.920 euro/zi, România - 42.377,60 euro/zi şi Spania - 123.928,64 euro/zi.

Comisia Europeană a declanşat joi mai multe proceduri de infringement, prin care cere CJUE să aplice penalităţi de întârziere de zeci de mii de euro pe zi pentru netranspunerea în legislaţia naţională a normelor UE privind drepturile de autor şi a operelor muzicale pentru utilizarea online.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a fost sesizată în privinţa Bulgariei, Luxemburgului, României şi Spaniei pentru faptul că nu a notificat transpunerea completă a normelor UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe şi licenţierea multiteritorială a drepturilor asupra operelor muzicale pentru utilizarea online în legislaţia naţională prevăzută la 10 aprilie 2016 (Directiva privind gestionarea colectivă a drepturilor, Directiva 2014/26 / UE). 

„Comisia solicită Curţii să impună sancţiuni financiare celor 4 state membre (Bulgaria - 19 121,60 euro/zi, Luxemburg - 12 920 euro/zi, România - 42 377,60 euro/zi şi Spania - EUR 123 928,64 euro/zi). 

Procedurile privind încălcarea dreptului comunitar au fost iniţiate împotriva acestor ţări în mai 2016. 

„Până în prezent, aceste state membre nu au notificat încă Comisiei Comisia cu privire la luarea măsurilor necesare pentru transpunerea directivei în legislaţia naţională”, a informat Comisia Europeană. 

CE ne mai dă o şansă: ne-a mai trimis o scrisoare de punere în întârziere

Potrivit acesteia, într-un caz separat privind încălcarea dreptului comunitar care implică România, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere privind punerea în aplicare a sistemului obligatoriu de gestiune colectivă a operelor muzicale în mai 2016. 

„Comisia consideră că legea românească nu respectă Directiva privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor şi drepturilor conexe în societatea informaţională şi Directiva privind gestionarea colectivă a drepturilor”, se arată în document, cu precizarea că România are acum două luni să răspundă la această scrisoare.

În România, autorii nu pot alege cine le poate gestiona opera

Directiva privind gestionarea drepturilor colective vizează îmbunătăţirea modului de gestionare a tuturor organizaţiilor de gestiune colectivă prin stabilirea unor standarde comune de guvernanţă, transparenţă şi management financiar. 

De asemenea, stabileşte standarde comune pentru licenţierea multiteritorială a drepturilor asupra operelor muzicale pentru utilizări online pe piaţa internă. Directiva privind gestionarea drepturilor colective este o parte esenţială a legislaţiei europene privind drepturile de autor. Toate organizaţiile de gestiune colectivă trebuie să îşi îmbunătăţească standardele privind guvernanţa şi transparenţa. 

În conformitate cu legea UE, autorii pot autoriza sau interzice comunicarea către public a muncii lor. Cu toate acestea, potrivit legii române, autorii nu au de ales decât să lase gestionarea dreptului lor de comunicare către publicul operei muzicale către o organizaţie de gestiune colectivă. 

„Acest lucru duce la o privare a dreptului exclusiv al autorului la comunicarea către public, care, în opinia Comisiei, nu este justificată de legislaţia UE. România are acum două luni să răspundă la această scrisoare”, a arătat Comisia Europeană.

Singura autoritate din România care gestionează drepturile de autor şi încasează taxele pentru difuzarea acestora, distribuind la rândul lor sumele ce se cuvin autorilor, este ORDA – Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.