România ar putea deveni independentă energetic până la finalul deceniului

Sfârşitul acestui deceniu ar putea aduce independenţa energetică a României, zăcămintele uriaşe de gaze naturale descoperite de marile companii urmând să intre în producţie în anii următori.

Zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră i-ar putea reda României independenţa energetică până la finalul deceniului. Trei giganţi energetici au descoperit în ultimii ani mai multe zăcăminte de gaze naturale în perimetrul românesc al mării şi estimează că producţia va fi demarată în curând.

Securitatea energetică a României presupune diminuarea riscului de dependenţă de un singur furnizor extern, adică gigantul rus Gazprom, iar exploatarea resurselor locale, deşi implică pe termen lung epuizarea acestora, poate asigura măcar în următoarea perioadă o producţie care să asigure consumul intern şi să îi ofere ţării noastre un atu în regiune prin asumarea poziţiei de exportator.

Zăcăminte de 100 de miliarde metri cubi             

Trei companii energetice au anunţat în ultimii ani că au descoperit în perimetrul românesc al Mării Negre zăcăminte de gaze naturale, iar acum derulează operaţiuni de verificare a viabilităţii explorării. În cel mai optimist scenariu, aceste zăcăminte trec de 100 de miliarde metri cubi de gaze naturale.

Cea mai mare descoperire de gaze din sectorul românesc al Mării Negre a fost semnalată de consorţiul format din grupul american Exxon şi compania OMV Petrom. Acesta a anunţat în 2012 descoperirea unui zăcământ evaluat între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaz în blocul Neptun. Unii experţi în energie au afirmat însă că zăcământul Exxon ar putea depăşi 100 de miliarde de metri cubi.

Cea de-a doua companie care a confirmat că a descoperit zăcăminte în porţiunea românească a Mării Negre este Lukoil. Compania a anunţat că zăcământul de gaze Lira din perimetrul Trident din Marea Neagră, pe care l-a concesionat de la autorităţile române într-un consorţiu alături de firma americană PanAtlantic şi de Romgaz, are în jur de 32 miliarde metri cubi de gaze.

De asemenea, joi, compania Black Sea Oil and Gas (BSOG) a transmis că a descoperit în Marea Neagră românească între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, al treilea zăcământ ca mărime din sectorul românesc. Black Sea Oil & Gas (BSOG), deţinută integral de Carlyle International Energy Partners, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale. Black Sea Oil & Gas este, de fapt, fosta companie Midia Resources SRL, filiala locală a Sterling Resources.

Producţia va începe în 2019

Pentru OMV Petrom, proiectul de exploatare a gazelor naturale, numit Neptun Deep, este unul dintre cei mai importanţi piloni de creştere în România. „Dacă dezvoltarea comercială se va dovedi a fi viabilă, decizia finală de investiţie este aşteptată în 2018, iar prima producţie ar putea demara în 2021-2022”, se arată în Strategia actualizată 2021+, publicată joi de companie, potrivit News.ro. OMV Petrom şi-a planificat investiţii totale de circa un miliard de euro pe an în perioada 2017-2021.

Lukoil a transmis, în aprilie anul trecut, că cercetările din zona Trident vor continua atât prin lucrări de explorare seismică, în baza contractului de concesiune existent, cât şi prin noi forări cu sonda de prospecţiuni pentru a confirma existenţa acestor rezerve. Compania continuă să realizeze investiţii în explorare, însă nu a oferit o dată la care ar putea începe producţia.

Black Sea Oil and Gas a fost însă cea mai optimistă şi a transmis joi că punerea în producţie a zăcămintelor se va realiza în anul 2019, iar investiţiile ar putea ajunge la 500 de milioane de dolari, potrivit lui Mark Beacom, directorul general al companiei, scrie Agerpres.

Consum intern acoperit şi export

Dacă estimările Petrom şi Exxon cu privire la cantitatea de gaze naturale ce va fi extrasă se dovedesc a fi realiste, o astfel de cantitate ar fi suficient de mare cât să acopere consumul de gaz al României între 3 şi 6 ani. Black Sea Oil and Gas estimează, de asemenea, că proiectul derulat de ei va produce aproximativ 10% din consumul României timp de cinci ani. Potrivit lui Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), în primul an, producţia companiei va fi de 1 miliard metri cubi gaze, urmând să crească ulterior în următorii ani până la 4 miliarde metri cubi/an.

Există, de asemenea, şi varianta exportului, iar rezervele descoperite în România ar fi de ajuns cât să reducă dependenţa Europei de gazul rusesc. Miercuri, Niculae Havrileţ a declarat că de anul viitor România va deveni exportator de gaze. ”Începând cu anul viitor, la 1 iulie, România va deveni şi exportator”, a declarat miercuri Havrileţ, prezent la un eveniment. De asemenea, la finalul anului trecut, la Budapesta, a fost semnat contractul de finanţare al conductei BRUA care ar urma să transporte până în Austria inclusiv gazul care ar putea fi extras din Marea Neagră.

Importuri mai ieftine

Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerare că anul trecut preţul gazelor naturale extrase din sol românesc a fost mai mare decât al celor importate, iar România a preferat aşadar importurile de gaze. Preţul gazelor româneşti a fost influenţat de taxele plătite de producători către bugetul de stat, după ce Guvernul a pretins un impozit pentru veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea pieţei. Aşadar, producătorii nu au putut micşora preţul, în timp ce pe pieţele internaţionale ele au continuat să scadă, iar pentru România a fost mai rentabil să importe.

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Naţionale de Statistică şi citate de Agerpres, în primele zece luni ale anului 2016, am adus în ţară de opt ori mai multe gaze decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Importurile masive de gaze au ca efect şi scăderea producţiei interne de gaze, iar foarte multe investiţii au fost anulate atât în 2015, cât şi în 2016.

O schimbare ar putea interveni însă de la 1 aprilie 2017, când Guvernul nu va mai putea impune preţuri de vânzare a gazelor naturale, potrivit unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Executiv în luna octombrie. Acest lucru înseamnă liberalizarea preţului la care producătorii interni livrează gazele.