Rod Christie, GE Energy: „Guvernul să conducă ţara, nu industria“

Rod Christie, manager regional al GE Energy, crede că eficientizarea sectorului energetic românesc poate fi realizată prin privatizări, iar guvernul trebuie să asigure un climat stabil pentru investitori. Legislaţia şi poziţia strategică îi conferă României avantaje importante în cursa pentru atragerea celor mai mari proiecte eoliene din Europa.

Intervenţia statului în industria energetică ar trebui să se rezume la asigurarea unui reglementator puternic al pieţei. Acesta ar trebui să vegheze respectarea regulilor, a declarat Rod Christie, preşedinte pentru Europa Centrală şi de Est, Rusia şi CSI al GE Energy, divizia de tehnologie energetică a gigantului american General Electric (GE), într-un interviu acordat ziarului „Adevărul" cu ocazia summitului „Viitorul energiei alternative", organizat de GE la Salzbergen, Germania.

„Privatizarea este un lucru bun pentru industria energetică. Sectorul e mai eficient condus de o entitate privată", a răspuns Christie, întrebat ce ar trebui să facă statul român, care deţine peste 80% din sectorul energetic, pentru a acoperi necesarul de investiţii al acestuia.

Managerul GE a argumentat prin faptul că singurul ţel al unei companii private este să facă profit pentru acţionari, în timp ce o industrie naţionalizată are altă agendă, subordonată intereselor guvernamentale. „Ce vreţi să facă guvernul vostru, să conducă industria sau ţara? Cel mai bine ar fi să conducă ţara, iar industria să se conducă singură", a spus Rod Christie.

Necesarul de investiţii, acoperit prin preţ

Întrebat care va fi consecinţa faptului că statul păstrează managementul sectorului energetic, Christie a arătat că majorarea preţurilor pentru consumatori va fi inevitabilă. „Autorităţile pot aloca mai mulţi bani de la buget sau pot creşte tarifele pentru a atrage mai mulţi bani, ceea ce nu e foate popular pentru un guvern", a spus oficialul GE.

Potrivit Strategiei Energetice a României, necesarul de investiţii în sectorul energetic se ridică la 35 de miliarde de euro până în 2020. Christie priveşte cu ochi buni intenţia guvernului de a reorganiza sectorul în două noi companii, care să conţină atât hidrocentrale, cât şi termocentrale, mine de cărbune şi reactoare nucleare.

„O companie energetică are nevoie de un mix echilibrat de resurse. Dacă te bazezi pe o singură sursă eşti vulnerabil, expus unor riscuri. Logic ar fi ca guvernul să creeze cele două companii competitive şi să le privatizeze, astfel încât statul să primească bani pentru alte programe. Este o metodă bună pentru progres", crede managerul.

România are toate componentele pentru a fi un loc ideal pentru investitori: oferă un mediu competitiv, e poziţionată strategic, se află în dezvoltare, iar legislaţia din domeniul energiei regenerabile care stabileşte stimulente pentru investitori este extrem de atractivă, a menţionat oficialul GE.

Ca dovadă, cehii de la CEZ contruiesc în Dobrogea cel mai mare parc eolian terestru din Europa, cu o capacitate de 600 de MW, investiţie de 1,1 miliarde de euro.

Turbinele de la Cogealac vin în mai

Cele 240 de turbine cu capacitatea de 2,5 MW sunt produse de GE la fabrica din Salzbergen şi sunt cele mai puternice astfel de centrale din portofoliul producătorului de echipamente. Prima parte a parcului, cea de la Fântânele, va fi funcţională în a doua jumătate a acestui an, iar turbinele pentru etapa de la Cogealac vor fi livrate începând cu luna mai.

„Vor mai fi în România şi alte parcuri eoliene de talia celui dezvoltat de CEZ. Dacă nu ar fi fost recesiune, România ar fi fost mult mai avansată din acest punct de vedere", susţine Christie, menţionând că GE va livra turbine de 2,5 MW şi altor trei companii din România.

Fabrică de turbine în România

Totodată, mari nume europene, precum Iberdrola, Martifer, Enel sau Energias de Portugal au în plan investiţii de miliarde de euro. În total, autorităţile din domeniu au primit cereri de racord la reţea de peste 20.000 de MW eolieni, în condiţiile în care potenţialul ţării este evaluat la 14.000 de MW.

În prezent, în România sunt instalate doar câteva turbine de doar 14 MW. „România beneficiază de pe urma faptului că este în urmă cu sectorul eolian şi primeşte acum cea mai avansată tehnologie, cu costuri considerabil reduse", mai spune reprezentantul GE. Acesta a punctat că, în funcţie de evoluţia pieţei, România ar putea fi amplasamentul pentru o viitoare fabrică de turbine
eoliene.

Locul unde eolienele sunt la ele acasă

Salzbergen, un orăşel de câteva mii de locuitori, la două ore de Dusseldorf, este împânzit de turbine eoliene. Nu este de mirare, pentru că orăşelul găzduieşte cea mai mare fabrică de turbine pe care o deţine GE Energy în Europa. Aici sunt produse centralele de 2,5 MW pe care CEZ le instalează în Dobrogea. Turnul turbinelor este înalt de 100 de metri, partea din vârful turnului unde se montează elicea, numită nacelă, cântăreşte 82 de tone (foto), iar paletele rotorului au un diametru de 100 de metri.

Cei aproximativ 1.000 de angajaţi pot asambla într-o zi chiar şi trei astfel de turbine. „Producem doar pentru onorarea comenzilor, niciodată pe stoc", spune Marcu Kreimer, manager în cadrul fabricii care se întinde pe 70.000 de metri pătraţi.

GE vede miliarde de euro în România

GE Energy vânează în România proiecte de peste 1,5 miliarde de euro, precum livrarea de echipamente pentru termocentralele pe care CEZ, GDF-Suez, E.ON şi Enel le construiesc în parteneriat cu Termoelectrica, la care se adaugă reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.