Reacţia Hidroelectrica după ce instanţa a blocat construcţia hidrocentralelor de pe Jiu: Vom face toate demersurile pentru reluarea lucrărilor

Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, se arată surprins şi „profund dezamăgit” de blocarea de către instanţă a amenajării a două hidrocentrale de pe râul Jiu şi susţine că Hidroelectrica va face toate demersurile legale necesare pentru reluarea lucrărilor în condiţiile legii şi punerea în funcţiune a obiectivelor.

În data de 14 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a anulat definitiv autorizaţiile de construire emise de consiliile judeţene Gorj şi Hunedoara pentru amenajările Hidroelectrica de pe sectorul Bumbeşti-Livezeni al Râului Jiu.

În cazul proiectului AHE Bumbeşti –Livezeni, Sentinţa  Curţii de Apel Bucureşti pronunţată în data de 14 decembrie 2017 statuează următoarele, conform datelor de pe portalul instanţei:

„Solutia pe scurt: Admite recursul. Casează în parte sentinţa civilă nr. 4021/22.06.2017 a Tribunalului Bucureşti şi rejudecând dispune: Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei de nelegalitate. Respinge excepţia de nelegalitate ca neîntemeiată. Admite acţiunea. Anulează autorizaţia de construire nr. 7/2016 emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara şi autorizaţia de construire nr. 16/2012 emisă de Consiliul Judeţean Gorj. Menţine în rest sentinţa recurată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi 14.12.2017”.

Decizia instanţei este definitivă şi opreşte un proiect demarat în anul 2004 pentru realizarea căruia Hidroelectrica a alocat 1.017.010 mii lei şi pentru care a cheltuit până la acest moment  715.255 mii lei (cca. 155,50 milioane de euro). Procesul a fost declanşat la solicitarea asociaţiilor non-guvernamentale Bankwatch şi Neuer Weg.

Lucrările sunt 98% finalizate

Lucrările executate de Hidroelectrica sunt aproape de final pentru cele trei obiective: C.H. Bumbeşti, C.H. Dumitra şi M.H.C. Livezeni. Astfel, gradul de realizare al C.H. Dumitra este de 98%, iar în cazul centralei de la Bumbeşti, gradul de realizare pentru CH Bumbeşti este  de aproximativ 90% pentru construcţii şi peste 70% pentru montarea de echipamente. În ceea ce priveşte M.H.C.-ul de la Livezeni, s-au executat lucrări în procent de 55%.

Potrivit Hidroelectrica, prin decizia instanţei Sistemul Energetic Naţional va fi privat de un aport de 65 MW ce urmau a fi produşi începând de anul următor, în condiţiile în care investiţiile în noi capacităţi sunt slab reprezentate în România, iar necesarul de energie în SEN este din ce în ce mai dificil de acoperit în perioadele de vârf. Energia produsă de centralele construite pe Jiu ar fi  permis alimentarea cu electricitate a peste o sută de mii de gospodării cu un consum mediu lunar de 200 kWh/lună.

Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti poate face obiectul căilor extraordinare de atac (contestaţie în anulare, revizuire sau revizuire specială) însă, spune compania, dat fiind că motivele pentru a promova o cale extraordinară de atac sunt precis identificate de Codul de Procedura Civilă, Hidroelectrica va putea face o analiză pertinentă a acestora numai după ce Curtea de Apel Bucureşti va comunica motivarea soluţiei de mai sus.

„Hidroelectrica va face toate demersurile legale necesare pentru reluarea lucrărilor în condiţiile legii şi punerea în funcţiune a obiectivelor din Defileul Jiului”, spun reprezentanţii.

Tribunalul Bucureşti a respins anterior cereri ale asociaţiilor de mediu

Reamintim că, în primă instanţă, Tribunalul Bucureşti a respins (prin Sentinţa nr. 4021/22.06.2017) acţiunea în anulare formulată de asociaţiile Bankwatch şi Neuer Weg. De asemenea, tot Tribunalul Bucureşti a respins (prin sentinţa nr. 3173/19.05.2017) acţiunea de suspendare a autorizaţiilor de construire menţionate.

Potrivit anunţului postat în data de 14.12.2017, pe portalul instanţelor judecătoreşti, în Dosarul 10058/3/2017 privitor la anularea autorizaţiilor de construire ale Hidroelectrica la obiective de investiţii din AHE a râului Jiu pe sectorul Bumbeşti-Livezeni, Curtea de Apel Bucureşti (ca instanţă de recurs), deşi a respins excepţia de nelegalitate ridicată de asociaţiile non-guvernamentale Bankwatch şi Neuer Weg, în final a admis recursul acestora, a casat hotărârea Tribunalului Bucureşti (instanţa de fond) şi, rejudecând cauza, a decis anularea Autorizaţiei de Construire nr. 7/2016 (emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara), respectiv anularea Autorizatiei de Construire nr.16/2012 (emisă de Consiliul Judeţean Gorj). În acelaşi timp, Curtea de Apel Bucuresti a menţinut în parte sentinţa Tribunalului Bucureţi (instanţa de fond) în privinţa excepţiilor formulate în faţa acestei instanţe şi care nu au fost discutate în faţa instanţei de recurs.

Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi executorie începând cu data pronunţării (14.12.2017). Motivarea hotărârii de mai sus nu este încă disponibilă şi urmează să fie comunicată ulterior, cel mai probabil într-un interval de circa 3 - 4 luni de la data pronunţării.

Ce spune preşedintele directoratului Hidroelectrica

Astăzi, 12 ianuarie 2018, Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, a participat la Târgu Jiu, la dezbaterea pe tema ”Obiectivul de investiţii Amenajarea hidroenergetică a Râului Jiu pe sectorul Bumbeşti-Livezeni Perspective de realizare şi dezvoltare”. Evenimenul a fost organizat de Instituţiei Prefectului – Judeţul Gorj şi Consilului Judeţean Gorj. La discuţii au participat Andrei Maioreanu, secretar de stat în Ministerul Energiei, Prefectul Judeţului Gorj, domnul  Ciprian Florescu, Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Cosmin Popescu, Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Flaviu Mircea Bobora, reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului Judeţului Hunedoara, senator Scarlat Iriza, numeroşi alţi parlamentari din judeţele Gorj şi Hunedoara, Primarul localităţii Bumbeşti Jiu, reprezentanţi ai Romelectro şi Hidroconstrucţia, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj şi Gărzii Naţionale de Mediu, reprezentanţi ai administraţiei Parcului Naţional Defileul Jiului, alţi reprezentanţi ai autorităţilor.

Dezbaterea a avut ca scop găsirea unor soluţii concrete pentru punerea în siguranţă a lucrărilor la amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Bumbeşti-Livezeni. Urgenţa discuţiilor vine pe fondul îngrijorării autorităţilor cu privire la riscurile majore create de sistarea proiectului Hidroelectrica, urmare a deciziei Curţii de Apel pronunţate în data de 14 decembrie 2017, prin care au fost anulate autorizaţiile de construcţie. Astfel, pentru protecţia populaţiei din zonele adiacente aval de proiect, pentru limitarea posibilelor distrugeri cauzate de viiturile caracteristice perioadelor de iarnă-primavară, evitarea inundării drumurilor naţionale, precum şi pentru punerea în conservare în condiţii de siguranţă a lucrărilor deja efectuate, autorităţile centrale şi locale, împreună cu consorţiul derulator al proiectului Hidroelectrica, cercetează căile de acţiune imediată şi prioritizarea acestora.

„Identificarea şi efectuarea rapidă a lucrărilor de punere în siguranţă, în condiţiile respectării legii şi obţinerii autorizaţiilor necesare, sunt prioritate zero pentru Hidroelectrica, aceasta fiind singura soluţie până la comunicarea motivării instanţei, act ce ar permite societăţii stabilirea următorilor paşi pentru deblocarea proiectului AHE Bumbeşti-Livezeni”, susţine compania.

Cu prilejul discuţiilor, reprezentanţii autorităţilor au ţinut să reitereze importanţa naţională a proiectului amenajării hidroenergetice de pe Jiu, investiţia fiind apreciată ca deosebit de benefică pentru judeţele Gorj şi Hunedoara, dar şi pentru Sistemul Energetic Naţional.

„Nu căutăm acum vinovaţi pentru blocarea proiectului, ci soluţii pentru punerea în siguranţă şi, ulterior, pentru punerea în funcţiune. Finalizarea investiţiilor hidroenergetice în derulare, de către Hidroelectrica – producător de energie din surse regenerabile de interes naţional –este o măsură asumată ferm prin Programul de Guvernare. La fel – creşterea gradului de valorificare a potenţialului hidroenergetic. Ministerul asigură întreg sprijinul pentru finalizarea lucrărilor de pe Jiu”, a afirmat Andrei Maioreanu, Secretar de Stat în Ministerul Energie.

La rândul său, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, domnul Bogdan Badea a subliniat: „Sunt surprins şi profund dezamăgit de blocarea proiectului prin decizia Curţii de Apel. Este un semnal foarte prost, de descurajare şi nesiguranţă, transmis tuturor investitorilor din România, nu doar celor din energie. Am atras atenţia în repetate rânduri asupra incoerenţelor legislative care afectează grav felul în care sunt realizate lucrările la obiectivele noastre. Din pacate, solicitările Hidroelectrica şi semnalul de alarmă pe care l-am tras au rămas fără ecou. Iată, suntem astăzi în faţa unei situaţii fără precedent: o investiţie pentru care s-au cheltuit 155,5 milioane de euro, foarte necesară sistemului, gata să fie pusă în funcţiune, intră în conservare cu perspectiva de a fi distrusă. Ne dorim sau nu să facem investiţii? Consider că a fost creat un precedent extrem de periculos. Cum să vorbim despre dezvoltare în condiţiile în care nu poţi să faci investiţii pentru că există oricând spectrul ca autorizaţii obţinute perfect legal să fie mai apoi anulate de instanţă. Avem neapărat nevoie de armonizare legislativă, de conlucrarea între toate autorităţile competente, în  interes naţional. Normele şi normativele trebuie să fie simple şi uşor de înţeles pentru orice investitor. De asemenea, nu înţeleg ostilitatea organizaţiilor de mediu vizavi de investiţiile pe care le face Hidroelectrica. Construim scări de peşti în amenajări – un lucru recent pentru ţara noastră, şi, în general suntem deschişi la tot ceea ce înseamnă exigenţe de mediu. Efectuăm lucrări de împădurire şi amenajare care fac ca obiectivele noastre să se integreze în ambient. Şi noi dorim o Românie curată, în armonie cu mediul. Mai mult, alături de beneficiile clare ale producerii de energie, oriunde a investit, Hidroelectrica a adus plus-valoare. Mă refer aici la crearea de noi habitate, la stimularea turismului, la dezvoltarea economică pe plan local, la ridicarea gradului de siguranţă în caz de calamităţi”.

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti” au fost aprobaţi prin HG nr.10/2003, iar lucrările au demarat în anul 2004, anterior infiinţării Parcului Naţional Defileul Jiului (2005) şi a Sitului Natura 2000 ROSCI0063 (2007).

Amenajarea hidroenergetică Bumbeşti-Livezeni se execută pe sectorul de defileu al râului Jiu, pe teritoriile judetelor Gorj si Hunedoara şi dispune de un potenţial hidroenergetic de 65 MW, respectiv de o energie de 259 GWh/an. Lucrările au fost autorizate de Consiliul Judeţean Hunedoara şi Consiliul Judeţean Gorj.