PwC: Creşterea vârstei de pensionare aduce statelor OECD economii de 3.500 de miliarde de dolari

Prelungirea vieţii active în muncă pentru a reflecta îmbătrânirea populaţiei anumitor ţări ar putea genera, pe termen lung, aproximativ 3.500 de miliarde  de dolari pentru economiile ţărilor OECD, bani proveniţi din dezvoltarea unor resurse neexploatate până acum, se arată într-un raport al PwC.

Potrivit raportului Golden Age Index elaborat de PwC, Islanda, Noua Zeelandă şi Israel sunt lideri în ceea ce priveşte implicarea persoanelor vârstnice pe piaţa muncii, fiind astfel modele pentru alte ţări din acest punct de vedere. 

Între 2015 şi 2050 numărul persoanelor cu vârste de 55 de ani şi peste, este estimat să se mărească cu aproape 50% şi să ajungă la jumătate de miliard, în cele 35 de ţări membre ale OECD. Dar câţi dintre aceşti oameni vor lucra în continuare?

Raportul Golden Age Index realizat de PwC analizează succesul ţărilor OECD în promovarea participării persoanelor în vârstă pe piaţa muncii, luând calcul datele privind ocuparea forţei de muncă şi formarea profesională. Raportul subliniază că statele membre ar putea beneficia de câştiguri economice semnificative dacă îşi vor îmbunătăţi cotele de angajare pentru cei peste 55 de ani la nivelul statelor cele mai performante în această privinţă. 

Rata actuală de participare pe piaţa muncii a persoanelor cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani variază puternic în rândul ţărilor membre OECD, de la 84% în Islanda şi 78% în Noua Zeelandă la doar 38% în Grecia şi 34% în Turcia.  

De pildă, creşterea ratei de angajare a celor peste 55 de ani la nivelul din Noua Zeelandă poate aduce un plus de aproximativ 815 miliarde de dolari la Produsul Intern Brut al Statelor Unite ale Americii, de 406 miliarde de dolari la cel al Franţei şi de 123 de miliarde pentru cel al  Japoniei - cu un surplus total, în toate ţările OECD de aproape 3.500  miliarde de dolari. 

“Este o veste bună faptul că trăim mai mult. Dar o populaţie îmbătrânită pune presiune financiară pe sistemele de sănătate, de ajutor social şi de pensii, iar această situaţie va deveni şi mai acută în timp. Pentru a ajuta la compensarea acestor costuri mai mari, persoanele vârstnice ar trebui încurajate şi sprijinite să rămână pe piaţa forţei de muncă mai mult timp. Acest lucru ar ajuta, pe de o parte, la creşterea PIB-ului, ar îmbunătăţi puterea de cumpărare şi ar duce la creşterea veniturilor din taxe, iar pe de altă parte ar duce la îmbunătăţirea stării de sănătate dar şi a bunăstării persoanelor vârstnice prin faptul că vor fi active din punct de vedere mental şi fizic mai multă vreme”, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România. 

Din punct de vedere guvernamental, aceste lucruri pot fi realizate prin reformarea sistemului de pensii şi oferirea de stimulente care să încurajeze pensionarea la o vârstă mai înaintată - paşi pe care unele ţări i-au făcut deja. 

Caracteristicile comune ale ţărilor cu cele mai bune performanţe în acest raport se referă la o piaţă a muncii care susţine flexibilitatea şi implementarea de reforme special concepute pentru persoanele în vârstă, cum ar fi regândirea locurilor de muncă pentru a satisface abilităţile fizice ale acestor persoane. Politicile publice de succes în acest sector implică creşterea vârstei de pensionare, sprijinirea unui program de lucru flexibil, îmbunătăţirea flexibilităţii sistemului de pensii şi oferirea de programe de pregătire suplimentară şi de reconversie profesională care să-i ajute pe vârstnici să devină digital adopters. 

Raportul Golden Age Index oferă o analiză statistică riguroasă a factorilor care stau la baza unor procente mai mari de persoane în vârstă active în câmpul muncii în cele 35 de ţări membre OECD. 

Rezultatele analizei arată că stimulentele financiare, precum politica sistemului de pensii şi beneficiile familiale, pot influenţa decizia oamenilor de a rămâne angajaţi, şi că speranţa de viaţă mai mare este asociată cu prelungirea perioadei de viaţă active. De asemenea, studiul arată că programul de lucru flexibil şi opţiunile de pensionare parţială pot genera beneficii pentru angajatori, la fel cum ar face-o şi reamenajarea spaţiilor de muncă şi reproiectarea posturilor pentru  a satisface nevoile profesionale în schimbare ale lucrătorilor în vârstă. 

Un alt aspect analizat de raportul Golden Age Index  analizează implicaţiile  generate de folosirea tot mai accentuată a inteligenţei artificiale şi a tehnologiilor conexe de automatizare a locurilor de muncă pentru persoanele în vârstă. Studiul arată că aceste tehnologii aduc atât oportunităţi, cât şi provocări pentru cei peste 55 de ani.     

Aproximativ 20% dintre locurile de muncă care sunt ocupate în acest moment de persoane în vârstă sunt în pericol de a fi înlocuite de procese automatizate în următorul deceniu, aşadar reconversia profesională şi învăţarea pe tot parcursul vieţii vor fi extrem de importante pentru a-i ajuta să ocupe locurile de muncă nou create de inteligenţa artificială şi tehnologiile conexe.

“Inteligenţa artificială poate ajuta la dezvoltarea economică, poate genera mai multe locuri de muncă şi poate sprijini prelungirea vieţii active. De exemplu, platformele digitale pot ajuta persoanele în vârstă să-şi promoveze abilităţile către un public mai mare. Cu toate acestea, estimările noastre preconizează că angajaţii vârstnici sunt mai expuşi riscului de a-şi pierde locul de muncă din cauza automatizării, comparativ cu alte grupe de vârstă, în condiţiile în care aproximativ 20% din locurile de muncă actuale care sunt ocupate, în acest moment, de persoane de peste 55 de ani sunt în pericol de a fi înlocuite de procese automatizate în următorul deceniu. Măsurile de susţinere a învăţării pe tot parcursul vieţii şi a recalificării pentru angajaţii în vârstă vor avea un rol esenţial în maximizarea câştigurilor obţinute cu ajutorul acestor tehnologii, reducând în acelaşi timp costurile”, spune Oana Munteanu, Senior Manager, Liderul Echipei de Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România. 

Despre raport

Raportul PwC Golden Age Index adresează performanta naţională pe următorii indicatori ai pieţei de muncă (cu ponderile relative în paranteză): rata de participare pe piaţa muncii a  angajaţilor cu vârste cuprinse între 55-64 de ani (40% pondere); rata de participare a  angajaţilor cu vârste între 65-69 de ani (20%); inegalităţile la angajare între sexe pentru cei cu vârste între 55 şi 64 de ani: raportul între femei/bărbaţi (10%); prevalenţa muncii part-time pentru cei între 55 şi 64 de ani (10%); venituri din muncă cu normă întreagă pentru cei de cu vârste între 55 şi 64 de ani în comparaţie cu cei a căror vârstă este între 25 şi 54 de ani (10%); vârsta medie la ieşirea din câmpul muncii (5%) şi cotele de participare la cursurile de perfecţionare: raport grupa de vârstă 55-64 faţă de grupa de vârstă 25-54 de ani (5%). Aceşti indicatori sunt ajustaţi, ponderaţi şi grupaţi pentru a genera valori corelate pentru fiecare ţară în parte. Aceste valori corelate sunt măsurate pe o scară de 0 la 100, cu media valorică la nivelul OECD de 50 stabilită la nivelul anului  2003. Totuşi, valoarea corelată medie pentru anii 2007, 2014, 2015 şi 2016 poate fi mai mare sau mai mică decât valoarea iniţială din 2003. 

Datele sunt obţinute de la OECD. „Ne concentrăm mai mult asupra grupei de vârstă 55-64 de ani din motive de date. Cu toate acestea, includem cota angajărilor totale pentru cei cu vârste cuprinse între 65 şi 69 ani în index şi cercetăm toţi angajaţii peste 55 de ani pentru a calcula posibilul surplus acumulat în PIB datorită ratelor mai mari a angajărilor celor în vârstă (cu Noua Zeelandă drept reper pentru raportul din acest an, înlocuind Suedia din rapoartele anterioare deoarece aceasta a căzut pe locul 5 în index)”, arată specialiştii.