Pe cate picioare mai sta cresterea economica ?

Cu un an agricol prost si investitii sub asteptari, cresterea economica estimata pentru acest an va fi greu de atins, afirma cu doua zile in urma Eugen Dijmarescu, seful Departamentului de Politici

Cu un an agricol prost si investitii sub asteptari, cresterea economica estimata pentru acest an va fi greu de atins, afirma cu doua zile in urma Eugen Dijmarescu, seful Departamentului de Politici Economice din Guvern. Spusele sale au fost impartasite a doua zi si de guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu. Desi previziunile organismelor financiare internationale cu privire la cresterea economica pe care am putea-o realiza in aces an au fost de la inceput mai modeste decat ale Guvernului (3,2-3,5 la suta, fata de 4,5 la suta cat se asteapta Cabinetul Nastase), este pentru prima data cand, prin vocea unui oficial guvernamental - intarita de cea a guvernatorului BNR - sunt puse la indoiala posibilitatile de a atinge nivelul programat. Daca seceta nu putea fi anticipata, in cazul investitiilor, indicatorii sunt departe de cei doriti si necesari obtinerii unei cresteri economice sustinute. Plecand de la acest fapt, ne-am intrebat de unde ar putea sa vina cresterea economica in 2002. Ecuatia Produsului Intern Brut (PIB) include patru elemente: consumul, investitiile, exporturile si importurile (nete). Pe care din ele ne-am putea baza pentru a atinge o crestere economica cel putin la nivelul celei estimate de analistii externi? Daniel Daianu Singurul motor - procesul investitional O fortare a scaderii dobanzilor nominale ar fi insa un balon de oxigen vremelnic Declaratia domnului Dijmarescu este o confirmare a aprecierilor facute cu luni in urma, care au avertizat ca 5 la suta nu este o cifra realista pentru cresterea economica din acest an. Nici 4,5 la suta (n.r cifra stabilita ulterior de guvern) nu este realista. In conditiile in care iti propui sa ai un deficit bugetar de 3 la suta din PIB, sa continui dezinflatia, sa ai o politica salariala mai prudenta decat anul trecut (consumul sa nu creasca asa ca in 2001), iar exportul net nu trage economia ca in 2000, doar procesul investitional iti mai ramane ca posibil motor al economiei, admitand imposibilitatea unor castiguri de eficienta iesite din comun. Din pacate, datele arata ca dinamica investitiilor, inclusiv cea a investitiilor straine, nu este in masura sa compenseze turatia mai mica a celorlalti factori. Cred ca de aici deriva si dorinta unei relaxari monetare, a dobanzilor, care sa ajute procesul investitional. O fortare a scaderii dobanzilor nominale ar fi insa un balon de oxigen vremelnic, existand riscul mare ca dezinflatia sa fie puternic afectata si sa se mareasca ingrijorator deficitul comercial si cel de cont curent. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu: S-ar putea "apasa" pe exporturi, insa fara sa apelam la cursul de schimb Nu pot sa avansez ceva (n.r. - plecand de la spusele lui Dijmarescu). Teoretic, dar numai teoretic, in cazul unui an agricol prost si al unor investitii sub asteptari, exporturile sunt domeniul cel mai bun pe care s-ar putea "apasa" fara sa se creeze probleme in subsidiar, deoarece consumul este in continuare sub semnul intrebarii atata timp cat inflatia este mai mare de 20 la suta. Dar, pentru a stimula exporturile, trebuie in primul rand sa fim siguri de piete, si aici trebuie facuta o analiza adanca, pentru ca intre recesiunea economica mondiala si evolutia exporturilor nu este intotdeauna o relatie directa. Avem domenii cu o flexibilitate mica. Pe de alta parte, parghiile de stimulare a exporturilor nu prea sunt multe. Nu ne mai putem permite sub nici o forma sa apelam la cursul de schimb, pentru ca ar fi un element inflationist. Alte stimulente... cred ca un lucru care ne este la indemana ar fi abrogarea Ordonantei 18, prin care-i putem scuti pe exportatori de niste cheltuieli inutile. Sursa cea mai buna pentru crestere economica raman investitiile directe. Ar mai putea veni din finantari de tipul creditelor, obligatiunilor, unde grija noastra este sa fie facute de intreprinderi performante, in special din sectorul privat. Dupa datele de la BNR, sectorul privat se imprumuta destul de mult, si chiar va trebui sa facem o analiza a soliditatii acestor imprumuturi. A treia sursa sunt acumularile interne. Pe de-o parte, la nivelul populatiei, cat si la cel al agentilor economici, se observa o crestere a gradului de economisire cu circa 2-3 la suta pe luna (in termeni reali), de la inceputul acestui an. Pe de alta parte, creditul neguvernamental creste chiar in ritmuri mai ridicate. Cu alte cuvinte, bancile isi utilizeaza mai mult reursele, Banca Nationala contribuind la asta eliberand resurse prin reducerea rezervei minime obligatorii. Nu stim deocamdata cat din acest credit este pentru operatiuni curente si cat pentru investitii. Este esential sa aflam acest lucru, dar trebuie spus ca majoritatea bancilor sunt in primul rand comerciale, de tip universal, iar ponderea investitiilor nu poate sa fie mai mare de un anumit procent. Ilie Serbanescu Nu vom putea avea crestere economica decat cu un an agricol bun Nu avem pe ce sa ne bazam. Era clar ca nu vom putea avea crestere economica anul acesta aplicand programul FMI, care incearca a doua stabilizare macroeconomica taind de peste tot: de la consum, de la invesititii, dar si din zona facilitatilor pentru exportatori. Si atunci ma intreb de unde am putea avea crestere economica. Daca ne ajuta anul agricol, s-ar putea sa avem o crestere de 2 la suta.