Marile regii din subordinea Industriilor raman principalele surse de perpetuare a blocajului financiar

Restructurarea sectorului energetic si reducerea arieratelor si a pierderilor societatilor din domeniu raman, in continuare, pietrele de incercare ale Guvernului si BNR in aplicarea programului pentru

Restructurarea sectorului energetic si reducerea arieratelor si a pierderilor societatilor din domeniu raman, in continuare, pietrele de incercare ale Guvernului si BNR in aplicarea programului pentru diminuarea blocajului financiar. Desi pe hartie arata frumos, masurile cuprinse in program nu au adus schimbari spectaculoase. Cu unele exceptii, marile regii din subordinea Ministerului Industriei raman, in continuare, principalele puncte de perpetuare a blocajului financiar. La fel ca in octombrie 2001, la inceputul acestei luni industria are in portofoliu patru mari agenti economici cu mari pierderi si care pot deveni insolvabili. Este vorba de CNH Petrosani (4.577 miliarde lei), CN Minvest Deva (935 miliarde lei), Termoelectrica (8.457 miliarde lei) si Electrica (816 miliarde lei). Pericolul insolvabilitatii acestor mamuti ramane actual, chiar daca s-au facut tot felul de programe de restructurare, care nu si-au aratat inca roadele. In primul rand, s-au luat masuri de restrictionare a livrarilor de utilitati, in principal pentru clientii rau-platnici, inclusiv de executare silita a acestora. Problema personalului supradimensionat din aceste companii a fost rezolvata partial prin masuri mai mult de cosmetizare, prin externalizarea unor activitati. Potrivit rapoartelor Ministerului Industriei, personalul Electrica a fost micsorat cu 1.080 persoane, in timp ce de la Termoelectrica au plecat 3.745 de angajati prin trecerea a opt centrale termice in subordinea autoritatilor locale. Numai ca, cel putin in cazul Termoelectrica, a fost vorba mai mult de un transfer al responsabilitatilor catre autoritatile locale, care nu au nici capacitatea si nici forta financiara de a rezolva problemele centralelor respective. S-a vorbit mult despre succesul in elaborarea strategiilor de restructurare a unitatilor generatoare de pierderi. Numai ca si in acest caz acestea raman, deocamdata, la stadiul de intentii insirate pe hartie: pentru Termoelectrica se va lua in aceasta primavara o hotarare privind continuarea procesului de restructurare, la Electrica doua din cele opt sucursale de distributie ar urma sa se privatizeze in viitorul apropiat (!?), pentru Minvest s-au aprobat doua hotarari de guvern privind reorganizarea (insa lucrurile se misca greu), iar in privinta CNH-Petrosani au fost discutate primele masuri privind restructurarea. Cam atat legat de restructurare. In paralel, s-a incercat obtinerea de fonduri pentru retehnologizare. Pentru CNH Petrosani si Termoelectrica s-au acordat garantii ale statului pentru realizarea proiectelor de retehnologizare a E.M. Paroseni, E.M. Vulcan si Uzinei de preparare Coroiesti, precum si pentru reabilitarea blocului nr. 4 (150 MW) din cadrul CET Paroseni. Legea se aplica doar pentru unii Prin scrisoarea de intentie incheiata cu FMI, partea romana a stabilit o lista cu 86 de societati (care inregistreaza cele mai mari arierate din economie). OUG 79/2001, prin care aceste societati sunt monitorizate, stabileste o serie de limite si sanctiuni pentru directorii care nu respecta programele de reducere a arieratelor: salariul de baza nu poate fi mai mare decat cel al unui secretar de stat (aproximativ 15 milioane lei net), iar ministerele tutelare au obligatia de a le taia din salarii sau de a-i demite pe directorii care nu-si respecta contractele de performanta. Numai ca, la fel ca in alte cazuri, chiar daca este vorba de lege, unele ministere s-au dovedit mai "indulgente" cu directorii societatilor indisciplinate. Cu exceptia APAPS, care i-a demis pe directorii de la Carom Onesti, Rocar, Rulmenti Slatina si Tractorul Brasov (plus alti 15 directori generali de la societati care nu fac obiectul OUG 79/2001), la companiile din Industrie, Transporturi s.a.m.d. directorii respectivi au ramas linistiti in functie. Rezultatul: la 31 ianuarie 2001, 36 de agenti economici nu s-au incadrat in programele stabilite pentru reducerea arieratelor. In aceste conditii, desi nivelul maxim al acestor datorii stabilit cu FMI trebuia sa nu depaseasca 52.500 miliarde lei, volumul acestora a fost aproape dublu: 99.700 miliarde lei. Suma ar fi putut fi mai mare daca Guvernul nu ar fi anulat (prin OUG 152/2001) 7.289 miliarde lei (datorii catre bugetul de stat) si 4.298,4 miliarde (majorari de intarziere si penalitati scutite) din contul Termoelectrica. In rest, la Industrie reducerea arieratelor s-a facut prin infiintarea a tot felul de comisii de monitorizare. O masura care a dus, intr-adevar, la reducerea creantelor si arieratelor se refera la operatiunile de compensare (blocajul financiar reducandu-se astfel, anul trecut, cu peste 125.000 miliarde lei). 26 de agenti economici au primit inlesniri la plata Chiar daca Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor, sustinea, recent, ca actualul guvern a acordat esalonari doar pentru sase societati, in realitate 26 de agenti economici au primit inlesniri la plata prin hotarari de guvern. De asemenea, alte 88 de societati au primit acordul comisiilor de la nivelul Ministerului Finantelor pentru esalonari la plata, insa acestea nu au inceput sa se deruleze, deoarece Guvernul nu si-a dat avizul final pentru intrarea acestora in vigoare dupa declansarea scandalului reesalonarilor acordate Rafo Onesti si SNTR. Pe de alta parte, impozitarea excesiva a fortei de munca a determinat 115 societati sa solicite Ministerului Muncii acordarea inlesnirilor la plata pentru Fondul de somaj. MMSS a fost ceva mai zgarcit cu reesalonarile, doar 13 cereri fiind solutionate favorabil. De mentionat ca, prin OUG 152/2001, prin care au fost sterse o mare parte din datoriile Termoelectrica, au fost anulate si datoriile insumand peste 5.070 miliarde lei acumulate de principalii furnizori ai societatii. De asemenea, prin OUG 156/2001, au fost scutite de datoriile bugetare (704,3 miliarde lei) si penalitatile aferente (2911,6 miliarde lei) minele inchise sau aflate in conservare. De mentionat ca, in aceasta saptamana, Guvernul va discuta o noua grila care include criteriile pe baza carora vor fi solutionate viitoarele cereri de acordare a reesalonarilor. In cazul in care va fi aprobata, aceasta grila urmeaza a fi prezentata si echipei FMI care a sosit la Bucuresti pentru definitivarea scrisorii suplimentare de intentie pentru acordul de imprumut stand-by.