Lecţia de economie: Cum să NU administrezi o ţară cu creştere economică record. Execuţia bugetară pe anul 2017

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Execuţia bugetară pe anul 2017 va rămâne un subiect neasumat politic de niciun demnitar. Zgomotul generat de schimbările de miniştri a acoperit mediatic acest bilanţ negativ al guvernului care reprezintă o lecţie economică despre cum să nu gestionezi o ţară în vremuri de creştere economică rapidă.

În anul 2017, veniturile totale ale Bugetului General Consolidat au totalizat 251,8 miliarde lei, ceea ce reprezintă 29,9% din PIB (un program realizat în proporţie de 98,9%).

În primul rând, trebuie menţionat ca execuţia bugetară este una foarte slabă, atât prin comparaţie cu programul asumat prin Legea Bugetului (-2,9 miliarde lei), cât şi faţă de rectificarea bugetară (-5 miliarde lei). De ce?

  • pe primele nouă luni ale anului am înregistrat o creştere economică mai mare decât estimările iniţiale (creştere economică de peste 7% faţă de 5,2%), ceea ce ar fi trebuie să aducă încasări suplimentare de circa 8 miliarde lei;
  • au fost adoptate măsuri ce au adus fonduri suplimentare la buget: de exemplu: reintroducerea supra-accizei la carburant (impact de 650 milioane lei) şi solicitarea de distribuire a dividendelor de la companiile de stat în cuantum de 90% din profitul net (impact de 2,1 miliarde lei).
  • următoarele concluzii sunt evidente cu privire la felul în care nu am reuşit să capitalizăm o creştere economică record în 2017:

1. Am renunţat la investiţii intr-un an cu crestere economică record

În opinia mea, cea mai gravă concluzie din executia bugetară este sacrificarea viitorului nostru pentru prezentul populist. Cheltuielile de capital au însemnat 19,7 miliarde lei, o valoare cu 5,5 miliarde lei mai mică faţă de programul asumat prin Legea Bugetului pe anul 2017. Astfel, programul a fost realizat în proporţie de doar 78%.

Exprimat ca pondere în PIB (2,3% în 2017), cheltuielile de capital sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani. ”Practica” de a reduce cheltuielile de capital pentru a păstra deficitul în limitele asumate este una recurentă, dar 2017 a fost un an in care guvernul a lasat investitiile pe seama mediului privat inca din luna ianuarie. „Crima” sacrificării investiţiilor publice a fost cu premeditare: bugetul pe 2017 a previzionat investiţii din buget la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani. Pe cale de consecinţă, lucrările de construcţii au scăzut anul trecut cu 7% comparativ cu 2016.

2. Bani foarte mulţi alocaţi salariilor fără niciun fel de calcul economic

Tot pe partea de Cheltuieli, corelat cu punctul 1 de mai sus, Cheltuielile de personal au însemnat 69,6 miliarde lei (8,3% din PIB), o valoare mai mare cu 12,5 miliarde lei mai mare decât în anul 2016. Mai mult decât atât, cheltuielile de personal sunt cu 5,7 miliarde lei mai mari decât estimările iniţiale, atât în contextul creşterilor salariale, cât şi pe fondul creşterii numărului de posturi din administraţia publică. Din păcate, la începutul anului 2018 avem un stat mai mare, umflat cu cheltuieli de personal.

Orice antreprenor sau manager de companie se uite cu uimire la următorul procent: cheltuielile de personal au fost mai mari în 2017 cu 22% fată de 2016. Avem aici o cadenţă de creştere extraordinară, în condiţiile în care creşterea medie a cheltuielilor de personal din mediul privat a rămas la maximum 10% în 2017, comparativ cu anul anterior. 

3. Gândire pe termen scurt: cheltuielile cu asistenţa socială, +8%

Cheltuielile cu asistenţa socială (categorie care include şi pensiile) au însemnat 92,6 miliarde lei, o valoare cu 10,7 miliarde lei mai mare decât în anul 2016 (plus 8%). Mai mult decât atât, cheltuielile cu asistenţa socială sunt cu 4,1 miliarde lei mai mari decât estimările iniţiale. 

Cumulat, cele două categorii de cheltuieli, cele de personal si cele cu asistenta sociala, au ajuns în anul 2017 să  reprezinte 60% din totalul cheltuielilor bugetare şi 80% din veniturile fiscale.

Astfel, structura bugetară în anul 2017 este una extrem de rigidă, nefavorabilă unor investiţii în infrastructură care să reducă decalajul economic dintre regiunile ţării (vezi mai multe argumente aici).

4. Fonduri europene, bilanţ în scădere

Fondurile europene primite au reprezentat 17 miliarde lei, o valoare cu circa 5,1 miliarde lei mai mică decât a fost programat iniţial (Program realizat în proporţie de 77%).

Sume primite de la UE aferente cadrului financiar 2014-2020: deşi sumele primite de la UE aferente cadrului financiar 2014-2020 au fost considerate de către coaliţia PSD-ALDE ca fiind unul dintre motoarele principale ale creşterii economice, absorbţia lor a fost una cu mult sub aşteptări.

5. Nivel slab al încasărilor din TVA

Pe partea de venituri, iese in evidenţă nivelul încasărilor din TVA: 53,5 miliarde lei, o valoare cu aprox. 0,6 miliarde lei sub program (Program realizat în proporţie de  98,9%). Încasările din TVA se află sub program deşi consumul populaţiei  a fost mai mare decât s-a prognozat iniţial (creştere de 8,5% conform celor mai recente date CNP, faţă de o estimare iniţială de 6,7%).  

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite