Inflatie mica, saracie mare

Finalizarea si publicarea datelor statistice aferente lunii aprilie si primului trimestru al anului permit unele evaluari cu privire la evolutia macroeconomica. Elementul cel mai reprezentativ din

Finalizarea si publicarea datelor statistice aferente lunii aprilie si primului trimestru al anului permit unele evaluari cu privire la evolutia macroeconomica. Elementul cel mai reprezentativ din acest punct de vedere este cresterea economica de 3,1 la suta raportata recent de statistica. Si aceasta deoarece, in dezbaterea publica, au aparut, ca si anul trecut de altfel, indoieli asupra starii de "sanatate" a acestei cresteri. In principiu, se pune problema asa-ziselor motoare ale cresterii, plecand de la chiar strategia guvernamentala in domeniu. Majorarea investitiilor straine directe, principalul pilon in pastrarea unei cresteri sustinute si "sanatoase", nu se ridica deloc la nivelul asteptarilor. Mai mult, modificarea regimului fiscal al impozitarii exportului va lipsi gradual exportatorii de subventia indirecta care a permis un ritm alert al incasarilor valutare. Cel putin pana la ploile din ultimele zile, s-a pus problema unui an agricol prost, a carui contributie la formarea PIB ar putea fi negativa. Cu voie sau fara, un semnal ca ceva nu este in regula l-a dat chiar seful executivului, dupa intalnirea de taina a ministrilor de la Snagov. "Cerbicia" lui Adrian Nastase in a promite scaderea dobanzilor la credite (in conditiile in care creditul neguvernamental se afla intr-o crestere sustinuta) a dezvaluit faptul ca, undeva, in maruntaiele gandirii alternativelor de rezerva, singura solutie identificata a fost cea a cresterii investitiilor autohtone in compensarea lipsei celor straine. Evident, premierul a refuzat sa dezvaluie "masurile normale intr-o economie de piata" pentru scaderea dobanzilor. Decapitarea Departamentului de Comert Exterior si trecerea acestuia sub sefia tehnocratului Dijmarescu spun multe. De altfel, revenind la cifre, desi exporturile primelor 4 luni din 2002 sunt superioare cu 6,9 la suta fata de aceeasi perioada din anul trecut si deficitul este in scadere, in aprilie importurile au rupt ritmul crescand cu 8,9 la suta fata de martie, in vreme ce exporturile s-au majorat doar cu 2,3 la suta. In ultima vreme se ridica tot mai multe semne de intrebare, daca nu asupra corectitudinii (de altfel, negarea valabilitatii calculului statistic este un exercitiu absolut inutil), atunci asupra relevantei ratei medii lunare a inflatiei comunicate oficial. Se pune problema influentei relativ scazute asupra cresterii medii a preturilor, a "reasezarilor" de tarife la utilitati si a scumpirii cvasicontinue a carburantilor. Aparent paradoxal, tocmai aceste majorari de preturi si tarife ofera o explicatie asupra unei medii scazute a ratei inflatiei (doar 2 la suta in aprilie). Sorgintea social-democrata a guvernantilor nu permite acestora sa recunoasca deschis ca avem de-a face de fapt cu "strangerea curelei", si ca atare diminuarea inflatiei este rezultatul saraciei romanilor, si nu al restructurarii economiei. Oricine se uita in bugetul de familie realizeaza acest lucru. Primele de Pasti care au crescut castigurile salariale medii in aprilie au permis probabil multor familii mai degraba sa achite o parte din restantele la intretinere decat sa-si ofere o masa indestulata. Realitatea este ca impactul scaderii statistice a preturilor nu are de-a face cu imbunatatirea nivelului de trai, ci cu inrautatirea lui.