Guvernul nu prea vrea să renunţe la dubla impozitare. Mişa: Am putea merge pe ideea de conformare voluntară de declarare a veniturilor

Guvernanţii nu prea vor să renunţe la ideea de a stoarce cât mai mulţi bani de la populaţie, indiferent sub ce formă o fac. După ce au anunţat că iau în calcul cel puţin o amânare a termenului de depunere a Formularului 600 şi ulterior o modificare a bazei de impozitare, oficialii au reluat ideea introducerii controversatului impozit pe gospodărie. Ministrul Mişa sugerează însă ideea de conformare voluntară de declarare a veniturilor.

   UPDATE, ORA 14,00: Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat marţi că ministerul ia în calcul ideea de conformare voluntară de declarare a veniturilor şi posibilitatea ca în baza CNP-ului să fie plătite contribuţiile pentru sănătate şi pensii, în locul depunerii Formularului 600.

”Analizăm posibilitatea de a se face plăţi pe baza CNP-ului fără a mai fi necesară deplasarea la sediul administraţiei fiscale. (...) Cele 208.000 persoane care au obligativitatea de a depune această declaraţie o pot trimite prin poştă”, a afirmat Mişa, după dezbaterile din Comisia economică din Senat pe marginea Declaraţiei 600.

Ministrul a afirmat că analizează şi posibilitatea regularizării contribuţiilor datorate. Astfel, dacă după depunerea declaraţiei, un contribuabil are venituri mai mici decât cele estimate, să aibă posibilitatea regularizării sumelor de achitat pe parcursul anului.

Textul iniţial:

Coaliţia de guvernare a anunţat luni, oficial, că va introduce impozitul pe venitul global. Afirmaţia a fost făcută atât de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, cât şi de şeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, care n-au dat însă niciun fel de detalii privind forma pe care o va îmbrăca actul normativ privind impozitul pe gospodării şi nici de când se va aplica.

Asta deşi, potrivit proiectului de act normativ iniţiat anul trecut, la a cărei aplicare se renunţase, ar fi fost nevoie de 35.000 de consultanţi fiscali, care să meargă din uşă în uşă, să completeze formulare şi să colecteze birul de la cetăţeni.

În plus, dacă se păstrează varianta proiectului de anul trecut, impozitul pe gospodării s-ar suprapune însă impozitului pe venitul persoanelor fizice deja reţinut şi plătit de angajator, stabilit la 10% indiferent de venit.

Problemele care ar putea apărea sunt însă cu mult mai mari, având în vedere că potrivit variantei de anul trecut, baza de calcul pentru o famile fără copii (formată din 2 persoane) era de 1.500 lei lunar, nu 1.900 lei cât este în prezent, raportat la salariul minim pe economie.

Or asta ar însemna că numărul contribuabililor va creşte considerabil, exact aşa cum îşi dorea încă de anul trecut preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Impozitul pe venitul global s-ar fi aplicat şi salariaţilor, dar şi pensionarilor

Proiectul de act normativ iniţiat în primăvara lui 2017 prevedea că, în cazul unei gospodării formate dintr-o singură persoană, plafonul neimpozabil va fi de 24.000 lei/an, în cazul uneia formate din două persoane de 36.000 lei/an, iar din trei persoane, cum e cazul unei familii cu un copil, de 48.000 lei/an.

În forma de anul trecut, acest impozit ar fi urmat să se aplice tuturor persoanelor care obţin venituri, inclusiv salariaţii, excepţie făcând doar persoanele cu dizabilităţi care muncesc, IT-işti, cei care fac cercetare-dezvoltare şi medici.

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, cuprinse în proiectul de act normativ iniţiat anul trecut cuprindea atât veniturile din salarii şi asimilate salariilor, cât şi pe cele provenite din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, investiţii, dar şi pensii, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, ori premii şi din jocuri de noroc, transferul proprietăţilor imobiliare şi venituri din alte surse.

„Venitul anual global (Vga) se determină la nivelul fiecărei gospodării şi reprezintă suma veniturilor/câştigurilor nete/brute, după caz, obţinute de către fiecare membru al gospodăriei din România, cu excepţia veniturilor neimpozabile şi a veniturile impozabile realizate de persoanele scutite prevăzute la art. 60”, se arăta în proiect

.

Consultanţii fiscali, plătiţi regeşte: circa 10.000 lei pe lună

Acelaşi act normativ arăta că până la sfârşitul anului 2018 vor fi selectaţi consultanţii fiscali, care vor merge din uşă în uşă pentru a completa declaraţiile de patrimoniu şi pe cele de venit global. Se estima că va fi nevoie de 35.000 de consultanţi, care vor colecta sumele şi le vor vira administraţiilor şi instituţiilor publice centrale şi locale.

O propunere făcută de Viorel Ştefan, pe-atunci ministru al Finanţelor, sugera că un consultant fiscal ar putea să asiste în medie 200 de gospodării în schimbul unui onorariu suficient de tentant, de circa 10.000 lei.

Ministrul Viorel Ştefan explica anul trecut că fiecare consultant fiscal va funcţiona la fel ca un medic de familie: va fi plătit de către stat, va asigura consultanţă gratuită, va întocmi fişa de impozit şi tot el va plăti taxele în numele contribuabililor, ducând astfel la dispariţia cozilor, dar va oferi şi consultanţă extinsă despre cum să fie investiţi banii (bursă, acţiuni, fonduri de pensii etc.) sau cum să fie protejate investiţiile.

INS: Jumătate de populaţie trăieşte în mediul rural

În primăvara anului trecut, Institutul Naţional de Statistică informa că în România există 7,46 milioane de familii, care ocupă 7,29 milioane de locuinţe.

Aceleaşi date arătau că jumătate de populaţie trăieşte în mediul rural, acolo unde veniturile sunt mai multe sau mai puţin fiscalizate şi unde, oficial, puţini depăşesc pragul de 24.000 de lei venit anual, de la care ar fi urmat să înceapă impozitarea.

Pe de altă parte, jumătate dintre familiile de români nu au niciun salariat sau angajat, arată datele INS rezultate în urma Recensământului, iar un sfert dintre familii au doar un salariat în componenţă.

Ne-având surse de bani, o bună parte dintre familii se reunesc şi locuiesc împreună cu generaţia anterioară sau chiar cu cea de dinaintea părinţilor. 

18 state UE şi SUA lasă contribuabilii să aleagă încadrarea fiscală

În 18 ţări din Uniunea Europeană nu există conceptul de unitate familială pentru scopuri fiscale, iar acolo unde este definită clar în legislaţie în general rămâne la latitudinea contribuabililor dacă se înregistrează în scopuri fiscale individual sau la nivel de familie.

La fel şi în Statele Unite, contribuabilii pot alege modul în care se înregistrează pentru scopuri fiscale, individual sau ca familie.