Guvernul a aprobat şi a trimis în Parlament pachetul legislativ privind achiziţiile publice. Preţul cel mai mic nu mai garantează câştigarea licitaţiilor

Licitaţiile pentru achiziţii publice au fost "câlcâiul lui Ahile" în ultimii ani, foarte multe proceduri fiind contestate în instanţă şi întârziind demararea investiţiilor

Pachetul legislativ care reglementează achiziţiile publice a fost trimis, marţi, la Parlament, pentru a fi dezbătut în procedură de urgenţă, a anunţat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, care şi-a exprimat totodată speranţa că de la 1 ianuarie va intra în vigoare noul cadru legislativ.

Ministrul Finanţelor a făcut aceste afirmaţi la finalul şedinţei Executivului în care s-a aprobat proiectul legislativ referitor la achiziţiile publice.

De asemenea, se urmăreşte reducerea costurilor pe termen mediu şi lung prin introducerea conceptului „value for money“ în criteriile de atribuire, astfel încât se ia în vedere costul întregului ciclu de viaţă al produsului, serviciului, lucrării achiziţionate şi nu numai „preţul cel mai scăzut“. Potrivit proiectului de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

„Funcţie de obiectul contractului, identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic se va realiza pe baza criteriului «preţul cel mai scăzut» sau pe baza criteriului «costul cel mai scăzut», care are la bază costurile pe durata de viaţă a obiectului achiziţiei publice, sau pe baza criteriului «cel mai bun raport calitate-preţ», care să includă aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, astfel încât autorităţile contractante sunt încurajate să ia în considerare şi alţi factori, nu exclusiv preţul. Criteriul «preţul cel mai scăzut» nu va fi utilizat în cazul procedurilor de atribuire privind servicii intelectuale şi care prezintă un grad de complexitate ridicat, ci doar criteriul «cel mai bun raport calitate-preţ»“, se arată într-un comunicat emis de Biroul de presă al Guvernului.

Unde se aplică legile

Procedurile de atribuire reglementate de proiectul de lege răspund directivelor CE în domeniu şi se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoarea estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât 22.908.118 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări, 591.918 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii, 3.312.975 lei pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice prevăzute de proiectul de lege (servicii de sănătate, servicii sociale şi servicii conexe, servicii sociale administrative, servicii de învăţământ, servicii hoteliere şi de restaurant etc).

Achiziţii directe sub 265.000 de lei pentru lucrări şi 66.000 de lei la servicii

„O autoritate contractantă va avea dreptul să achiziţioneze direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 66.259,5 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 265.038 lei. De asemenea, potrivit proiectului, va fi reglementată posibilitatea ca autorităţile contractante să se consulte în mod transparent şi util cu piaţa în vederea obţinerii unui răspuns, cu privire la evoluţiile cu caracter tehnic şi financiar din domeniul achiziţiei publice pentru care se intenţionează aplicarea unei proceduri publice competitive şi transparente. În comparaţie cu legislaţia în vigoare, duratele minime ale procedurilor de atribuire vor fi mai scurte. Pentru reducerea timpului şi creşterea eficienţei, se va introduce obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire începând cu luna aprilie 2017 pentru unităţi de achiziţii centralizate şi din octombrie 2018 pentru toate unităţile contractante. Unităţile de achiziţie centralizate vor fi create, în baza acestui proiect, pentru a simplifica procesul de achiziţii publice şi a elimina erorile din cadrul procedurii de atribuire cauzate de lipsa personalului specializat“, se arată în comunicat.

Documentul unic european

Alt element de noutate constă în posibilitatea ca, în vederea participării la o procedură publică de atribuire, ofertanţii să depună iniţial un document unic de achiziţie european în format electronic (DUAE), urmând ca numai ofertantului clasat pe primul loc să îi fie solicitate documentele care atestă îndeplinirea cerinţelor cuprinse în documentele achiziţiei.

Astfel, autorităţile contractante sunt îndemnate să negocieze cu operatorii economici termenii contractuali, având posibilitatea de a realiza achiziţii care să corespundă nevoilor lor. Este încurajată şi utilizarea achiziţiilor centralizate, având ca efect simplificarea procesului de atribuire, reducerea costurilor de tranzacţionare, profesionalizarea procesului de atribuire a achiziţiilor publice, în vederea utilizării eficiente a fondurilor publice.

Autoritatea contractantă va avea posibilitatea să efectueze plăţi corespunzătoare părţii/părţilor din contract îndeplinite de către subcontractanţii propuşi în ofertă, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului potrivit contractului dintre contractant şi subcontractant, la solicitarea subcontractanţilor propuşi. În cazul în care se constată existenţa vreunui caz de excludere, va exista posibilitatea înlocuirii subcontractanţilor propuşi.

Un contract poate fi modificat în timpul executării

Un alt capitol al proiectului vizează condiţiile, expres menţionate, în care un contract de achiziţie publică poate fi modificat pe durata executării acestuia, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, precum şi cazurile care conduc la denunţarea unui contract de achiziţie publică de către autorităţile contractante.

Totodată, este reglementată obligaţia autorităţilor contractante de a motiva decizia de a nu împărţi pe loturi un contract de achiziţie publică, în cazul în care aleg să ia o asemenea decizie, în scopul încurajării participării cât mai vaste a întreprinderilor mici şi mijlocii, la procedurile publice de atribuire, dar este reglementată şi posibilitatea de a limita numărul de loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant, astfel încât decizia de atribuire să prezinte avantaje pentru autoritatea contractantă, fiind încurajată atribuirea unor contracte de o valoare mai mică mai multor ofertanţi, comparativ cu atribuirea contractului către un singur ofertant.

Ce înseamnă „conflict de interese“

Un alt aspect reglementat de proiectul de lege vizează prevenirea neregulilor şi a acţiunilor care pot conduce la conflicte de interese.

Proiectul de lege redefineşte conceptul „conflict de interese“ în sensul extinderii spectrului definit de actuala legislaţie, care se rezumă la relaţii de rudenie sau capital. Conform proiectului de lege, «prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau al unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea sau independenţa lor în contextual procedurii de atribuire»“, se mai arată în comunicat.