Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru obiectivele de infrastructură din Ardeal

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ce sume sunt alocate de la bugetul de stat pentru investiţii în infrastructură, în 2017? Care sunt sumele alocate din fonduri externe nerambursabile? Sunt două întrebări cât se poate de fireşti, la început de an, pentru orice comunitate. Aceste sume trebuie comunicate corect, fără o interpretare politică.

Mai sunt aproape zece luni până când România va aniversa o sută de ani de la Marea Unire, dar şi şase luni de când liberalii au ales să comunice, în campania electorală şi după alegeri, punând în antiteză judeţe şi regiuni istorice ale României.

Dacă sub mandatul doamnei preşedinte Alina Gorghiu, liberalii au avut ca strategie de campanie antiteza Aradului cu Vasluiul şi a Clujului cu Teleormanul, sub Raluca Turcan, exceptând refuzul ruşinos de unificare a dreptei venit din partea USR, liberalii încearcă doar să-şi păstreze ultimele avanposturi electorale din Ardeal, printr-o informaţie mincinoasă: obiectivele de investiţii din Ardeal, în special cele legate de infrastructură, primesc puţini bani de la Bucureşti.

Teoria este simplă: judeţele din Ardeal contribuie mai mult la bugetul statului decât cele din Vechiul Regat, însă primesc mai puţini bani pentru proiecte de infrastructură.

Este uşor de avansat o asemenea minciună, dacă luăm în calcul doar judeţele bogate ale Transilvaniei (Cluj, Timiş, Braşov, Sibiu sau Arad) fără a ţine cont de restul, însă pentru Emil Boc, Gheorghe Falcă, Ilie Bolojan sau Nicolae Robu contează doar interpretarea politică potrivită pentru a menţine această falsă antiteză.

Fără să intru în detalii, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică, în 2015, regiunile care au avut cel mai mare aport la formarea PIB-ului naţional au fost: Bucureşti-Ilfov, cu 27%, a doua regiune ca aport la PIB a fost Sud-Muntenia, cu 11,8%, iar podiumul era completat de regiunea Nord-Vest, cu un aport de 11,4%. Cele mai mici aporturi la formarea PIB-ului naţional le-au avut regiunile Vest cu 9.6% şi Sud-Vest Oltenia cu 7.5%.

Apoi, din cele 8 Direcţii Generale Regionale ale Finanţelor Publice, care au colectat împreună circa 54% din veniturile ANAF (includem şi vămile), regiunea Bucureşti - Ilfov a avut cel mai mare aport, de 36,5%, urmată de regiunea Sud-Est, prin direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi cu 12,1%, urmată de Regiunea Nord-Vest, prin DGRFP Cluj-Napoca, cu 10,7% din totalul colectat la nivel regional.

Această antiteză se opune şi politicii de coeziune a Uniunii Europene, mai mult de o treime din bugetul UE fiind consacrat politicii de coeziune, care avea ca scop eliminarea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale în întreaga UE, de exemplu prin sprijinirea restructurării domeniilor industriale aflate în declin sau a diversificării zonelor rurale.

Dar să revenim la informaţiile mincinoase prezentate de liderii PNL, în prima jumătate a lunii februarie, cu privire la consistenţa alocărilor de fonduri pentru obiectivele de investiţii în infrastructura din Ardeal, după prezentarea bugetului de stat pe capitole.

În documentul sinteză privind politicile şi programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2017 şi perspectiva 2018-2020, obiectivele finanţate de Ministerul Transporturilor la nivel regional arată astfel: aproximativ 8.120.000 mii lei merg spre Vechiul Regat (66% din populaţia României), în timp ce Ardealul (34% din populaţia României) beneficiază de aproximativ 7.150.00 mii lei.

Concret, pe ce proiecte se duc banii alocaţi Ardealului:

  • Varianta de ocolire Cluj Est – 7.840 mii lei;
  • Drum de centură în municipiul Oradea - ETAPA A II-A – 273 mii lei;
  • Reabilitarea liniei de cale ferată Curtici-Simeria – 13.640 mii lei;
  • Construcţia variantei de ocolire Lugoj – 4.150 mii lei;
  • Reabilitatea secţiunii Drobeta Turnu Severin - Lugoj 332+150 - KM 495+800 – 29.908 mii lei;
  • Construcţia variantei de ocolire a oraşelor Deva-Orăştie la standard de autostrada – 7.480 mii lei;
  • Autostrada Arad-Timişoarea şi by-pass Arad – 16.537 mii lei;
  • Autostrada Braşov - Târgu-Mureş – Cluj-Napoca - Oradea 1.272.606 mii lei; 903.549 mii lei;
  • Pasaj denivelat pe varianta de ocolire Arad peste liniile CF Brad- CF Curtici - DJ 709 B, jud.Arad – 37.279 mii lei;
  • Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad (DN 7, km 540+248) peste CF Arad-Bucureşti, jud.Arad – 42.346 mii lei;
  • Varianta de ocolire Cluj Nord-Est KM. 1+600 - 4+520 – 36 mii lei;
  • Drum de legătură DN 1A – ocolitoarea mică a municipiului Săcele – platforma electroprecizia – 810 mii lei;
  • Varianta ocolitoare Carei km 0+000 - km 10+459 – 67 mii lei; 23.906 mii lei;
  • Varianta ocolitoare Sacueni km 0+000 - km 7+623 (bihor) - 17.302 mii lei; 3.950 mii lei;
  • Reabilitare DN 1H Zalau-Aleşd (km 0+000 - km 69+334) FISA OBIECTIVULUI/PROIECTULUI/CATEGORIEI DE INVESTIT – 17.513 mii lei;
  • Autostrada Lugoj-Deva - 44.862 mii lei; 804.971 mii lei;
  • Autostrada Oraştie-Sibiu, kilometrul 0 + 000 - 82 + 200 – 90.500 mii lei; 55.952 mii lei;
  • Autostrada Timişoara-Lugoj – 50, 19.757 mii lei;
  • Autostrada Nădlac-Arad - 17.738 mii lei; 5.496 mii lei;
  • Varianta ocolitoare a oraşului Braşov pe DN 1 - 4.547 mii lei; 51.734 mii lei;
  • Varianta ocolitoare a oraşului Târgu Mureş pe DN 13 si DN 15 - 67.060 mii lei; 106.060 mii lei;
  • Reabilitarea liniei c.f. Frontiera-Curtici-Simeria, parte componenta a Coridorului IV paneuropean pentru circulaţia trenurilor cu viteză maxima de 160 km/h, secţiunea: Frontiera-Curtici-Arad-km 614 (tronsonul 1) - 16.097 mii lei; 59.602 mii lei;
  • Reabilitarea liniei de c.f. Brasov - Simeria, componenta a Coridorului IV paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, secţiunea: Coslariu - FISA Simeria - 95.335 mii lei; 602.000 mii lei;
  • Reabilitarea liniei de c.f. Brasov - Simeria, componena a Coridorului IV paneuropean, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maxima de 160 km/h, sectiunea Coslariu – Sighisoara - 138.075 mii lei; 484.000 mii lei;
  • Varianta de ocolire a municipiului Satu Mare - 25.251 mii lei; 137.639 mii lei;
  • Varianta de ocolire Aleşd Sud si Nord - 306.670 mii lei; 16.387 mii lei;
  • Varianta de ocolire Ştei – 11.652 mii lei; 48.949 mii lei;
  • Autostrada Sebeş Turda - 950.609 mii lei; 4.222 mii lei;
  • Reabilitare DN 76 (E79) Deva Oradea km 0+000 - km 184+390 - 303.225 mii lei; 184.036 mii lei;
  • Reabilitare DN 14 Sibiu-Mediaş-Sighişoara km 0+000-km 51+100 si km 57+500-km 89+400 - 10.768 mii lei; 10.812 mii lei;
  • Pasaj suprateran peste drumul de centura al municipiului Oradea în zona străzii Nojoridului - 2.452 mii lei; 8 mii lei;
  • Pasaj suprateran peste drumul de centura al municipiului Oradea în zona străzii Ciheiului - 5.030 mii lei; 9 mii lei;
  • Reabilitare DN 1H, Km 75+446 - Km 128+823, Zalău – Rastoci - 2.482 mii lei;
  • Programul VI de reabilitare a drumurilor, Lot E Reabilitare DN15 km 69+500 - km 109+940 Târgu Mureş - Reghin şi DN 15A km 0+000 - km 46+597 Reghin – Saratel – 8.826 mii lei;
  • Reabilitare DN 1C Dej - Baia Mare km 61+500 - km 147+990 - 8.925 mii lei;
  • Reabilitare DN 1C/DN 19; DN 1C Baia Mare - Livada, km 155+125 - 200+170; DN 19 Satu Mare - Livada, km 135+000 - 150+000; reabilitare DN 1C Livada - Halmeu, km 200+170 - 216+630 - 26.761 mii lei; 26.787 mii lei;

Dacă privim cu onestitate şi obiectivitate alocările de fonduri pentru infrastructură, se poate remarca că judeţele din Ardeal beneficiază de susţinerea guvernului Grindeanu. Alocarea acestor sume importante pentru susţinerea infrastructurii din zonă, vor produce îmbunătăţirea calităţii vieţii ardelenilor, iar parlamentarii PSD din regiune au susţinut şi vor susţine aceste alocările de fonduri.

Ca o concluzie, vorba unui coleg din Argeş: autostrăzi spre Iaşi sau Craiova nu s-au construit în ultimii 27 de ani...

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite