EXCLUSIV Comisia de anchetă a ANRE, invitaţie să consumăm gaze ruseşti. Atac fără precedent la ideea de piaţă liberă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisia de anchetă a ANRE a finalizat draful raportului privind activitatea acestei instituţii, urmând a fi supus dezbaterii în comisie săptămâna aceasta. La capătul a patru luni de evaluare, parlamentarii care au redactat acest document au promovat mai multe concluzii privitoare la funcţionarea pieţei de energie şi la modul în care a funcţionat ANRE.

Raportul, obţinut de adevarul.ro, are 181 de pagini iar componenţa Comisiei a fost alcătuită din 9 parlamentari PSD, 3 de la PNL, si câte unul de la ALDE, USR, UDMR şi PMP. Prin vot unanim, Biroul comisiei parlamentare de anchetă a fost format din preşedintele Iulian Iancu (PSD), vice-preşedintele Daniel Zamfir (PNL) şi secretarul Ioan Cupă (ALDE).

Piaţa gazelor naturale a beneficiat de o atenţie deosebită din partea membrilor acestei comisii întrucât discuţiile de anul trecut pe marginea efectelor OUG64/2016 au generat discuţii aprinse. Este important modul cum gândesc cei care au redactat acest document întrucât, în sectorul gazelor naturale, România se pregăteşte să cunoască cele mai mari investiţii post-decembriste iar acest raport se vrea a fi, probabil, un fundament pentru schimbări legislative în domeniu.

Faptul că, în aprilie 2017, s-a eliminat preţul fix la producţia de gaze naturale pentru consumatorii casnici, a stârnit nemulţumiri în rândurile celor care îşi doreau să ocolească principiile pieţei libere şi urmăresc reîntoarcerea la vechiul sistem, contrar normelor UE, în care statul are unicul cuvânt de spus în stabilirea preţului, fără niciun fel de criteriu economic.

Ce este mai grav este că o serie dintre afirmaţiile din acest raport lovesc, indirect, în eforturile ţării noastre de a deveni un hub regional al gazelor naturale şi chiar în ideea de a avea o piaţă liberă, concurenţială şi transparentă.

Din cele menţionate în raport se desprind câteva teze criticabile care ar putea să creeze senzaţia că o parte din acest raport înseamnă cea mai amplă acţiune de PR pentru ca unii membrii ai acestei Comisii să nu mai fie consideraţi oamenii Gazpromului.

Din raport:

Influenţa exportului de energie electrică şi gaze naturale asupra preţului din piaţa internă este direct proporţională în sensul creşterii preţului în piaţa internă pe măsura creşterii procentului la export afectând, de asemenea, suportabilitatea consumatorului casnic şi competitivitatea consumatorului industrial român. În oglindă întotdeauna importul determină scăderea preţului.

Prima observaţie. În documentul Comisiei de Anchetă a Activităţii ANRE nu există o statistică elaborată care să probeze această afirmaţie dar, dacă ar fi să extindem acest principiu economic inedit şi în alte sectoare, înseamnă că România nu ar trebui să mai exporte nimic. Nici carne, nici lapte, nici utilaje, nici automobile, nici fructe, absolut nimic - nimic, pentru că, altfel, ar creşte preţul pe piaţa internă la produsele exportate. Poate că asta s-a întâmplat pe vremea lui Ceauşescu, la finele anilor 80, eu nu am auzit de aşa ceva într-o piaţă liberă să se întâmple!

Pe de altă parte, sugestia promovata în raport este că dacă exportăm gaze naturale româneşti este bine să şi importăm în aceeaşi măsură, ori singura sursă de gaze de import din acest moment este Gazprom! Bine gândit!

Din raport:

Liberalizarea preţului la gaze naturale în aprilie 2017 cu 4 ani mai repede decât calendarul negociat iniţial cu Uniunea Europeană, a favorizat în mod direct Gazprom la fel cum au favorizat Gazprom şi ţintele de creştere a preţului impuse prin Hotărâre de Guvern în mod arbitrar, fără nici o legătură cu evoluţia preţurilor din piaţa de petrol şi gaze naturale.

Prima observaţie. În 2017 nu a fost vorba despre o liberalizare a preţului gazelor naturale ci despre o dereglementare a preţului fix de achiziţie pentru consumatorii casnici stabilit de stat la producţie. Preţul final, care include pe lângă costul de producţie, costul de transport, distribuţie, rezervare de capacitate, înmagazinare şi extracţie compun preţul final care este stabilit de ANRE. Atâta timp cât ANRE va juca acest rol până în anul 2022 nu se poate vorbi despre liberalizare.

A doua observaţie. În anul 2012, România şi Comisia Europeană au negociat un calendar de creştere al preţului de producţie al gazelor naturale pentru consumatorul casnic întrucât acesta era stabilit de stat pe criterii neconcurenţiale. Acest calendar se derula până în anul 2018. Dacă anul acesta am mai fi fost prinşi în acest calendar iar preţurile de pe piaţa liberă ar fi fost mult peste 78 lei/MWh, atunci s-ar fi făcut un nou calendar până în 2021 dacă cei de la Comisia Europeană considerau că este indicat.

A treia observaţie. Confom calendarului, preţul de producţie per Mwh trebuia să crească în 2016 de la 60 de lei la 64 de lei iar, mai apoi, în aprilie 2017, la 72 de lei urmând ca în 2018 să fie 78 de lei. Guvernul României din 2016 a negociat cu Comisia Europeană îngheţarea acestui calendar şi păstrarea preţului de producţie al gazelor naturale pentru consumatorul casnic la nivelul de 60 de lei/Mwh întrucât gazele ruseşti de import ar fi fost mult mai ieftine şi ar fi inundat complet piaţa românească, punând Romgazul într-o situaţie fără precedent. Chiar şi aşa, în anul 2016, gazele ruseşti au ocupat un sfert din piaţa de gaze românească deoarece erau comercializate la preţuri mai mici de achiziţie decât gazul românesc care avea un preţ fix şi era cunoscut de toată lumea.

A patra observaţie. Odată ce acest preţ fix al producţiei a fost eliminat, producătorii au putut să stabilească un preţ în conformitate cu principiile care guvernează o piaţă liberă. Preţul de  achiziţie pentru consumatorii casnici nu a crescut substanţial, deşi inflaţia, cursul de schimb şi preţul alimentelor au mers pe un trend ascendent. Acest lucru a fost confirmat atât de INS cât şi de Eurostat! Abia în ianuarie 2018 a survenit prima modificare de preţ, ANRE majorând cu o medie de 5 lei tariful pentru consumatorii casnici, cu mult mai puţin decât ce propaga Iulian Iancu în mesajele sale alarmiste.

A cincea observaţie. Stabilirea preţului la gaze naturale în raport cu oscilaţia preţului petrolului este reţeta practicată de Gazprom încă din anii `60! Planurile Comisiei Europene este de a decupla preţul gazului de cel al petrolului şi să fie stabilit în huburi energetice, în raport de cerere şi ofertă. Exact acest lucru promovează şi OUG64, ca cel puţin 30% din producţia de gaze să fie tranzacţionată pe burse, să existe transparenţă şi nediscriminare! Numai că membrilor Comisiei de Anchetă ANRE li se pare greşit faptul că preţul gazului românesc nu este stabilit după reţeta Gazpromului. 

Din raport:

„ANRE şi-a dat avizul pentru liberalizarea preţului la gaze naturale în avans cu 4 ani de zile şi nu a realizat obligaţiile ce-i reveneau din OUG 64/2016 privind realizarea regulilor de piaţă, platformelor de tranzacţionare şi mecanismelor de transparentizare, nediscriminare şi concurenţă reală în piata gazului natural. A încurajat astfel escaladarea abruptă a preţului la gaze naturale şi expunerea consumatorului final la riscul creşterii rapide a preţului energiei, a mărit gradul de vulnerabilitate în cazul consumatorului casnic, respectiv a accelerat pierderea competitivităţii pentru consumatorul industrial, al producătorilor care se adresează pieţelor concurenţiale din Uniunea Europeană şi globală şi în special a celor cu factor mare de multiplicare (ex: oţelul, aluminiul, sticla, chimie, petrochimie, îngrăşăminte chimice).”

Prima observaţie. „Escaladarea abruptă” a preţului a însemnat o creştere medie de 5 lei la 9 luni de la intrarea în vigoare a OUG64 şi asta numai din cauza faptului că ANRE a permis să crească preţul final al gazului natural în plină iarnă, atunci când se iau în calcul în formula preţului taxele pentru înmagazinare, care înseamnă cam 12%-15% din preţul de producţie!

A doua observaţie. Pe Bursa Română de Mărfuri media preţului de producţie tranzacţionat în trimestrul 4 a oscilat între 73,06 lei/Mwh (octombrie) şi 89,38 de lei/Mwh (decembrie). Dar, atenţie, cotaţia din decembrie conţine şi tariful de înmagazinare al gazului!

A treia observaţie. Dacă cineva îşi imaginează că marii consumatori industriali, cum ar fi SIDEX sau Azomureş, îşi achiziţionează necesarul de gaze naturale numai de pe bursă se înseală amarnic. Cantitatea de gaze este asigurată cu preponderenţă din contracte bilaterale. Într-adevăr, probabil că o fi mai fi existat vreun consumator industrial care visa la un preţ de producţie mic, fixat de stat, aşa cum a fost în cazul gazelor ieftine pentru Ioan Niculae, când gaze produse pentru populaţie erau dirijate spre diverse afaceri. Pe de altă parte, documentul nu aminteşte absolut deloc despre faptul că intenţia Parlamentului este de a creşte gradul de taxare la 80% pe veniturile suplimentare obţinute de producătorii autohtoni de gaze naturale.

Trecerea în revistă a problemelor sectorului energetic, doar o dare de seamă sterilă

Aş fi nedrept dacă aş spune că acest document nu conţine şi câteva lucruri de bun-simţ, dar care devin doar retorică politicianistă atunci când văd că oamenii care constată aceste deficienţe controlează legislaţia sistemului energetic de 15 ani! Aveau timp berechet ca să se lupte pentru a fi rezolvate aceste deficienţe!

Cei care au redactat acest raport au dreptate când spun că în sectorul energetic sunt capacităţi de producţie învechite, uzate moral, ineficiente şi poluante. Asta ştie toată lumea. Dar, oare, nu guvernarea PSD-ALDE a luat bani destinaţi investiţiilor din companiile de stat pentru a acoperi deficitul bugetar?

Aşa este, programul de restructurare a capacităţilor de producţie termoenergetice pe bază de cărbune este un eşec, dar nu este eşecul guvernării PSD-ALDE? Oare, nu guvernul PSD-ALDE trebuia să transmită la Comisia Europeană anul trecut un plan de restructurare al Complexului Energetic Hunedoara pentru a nu se trezi cu o investigaţie similară cu cea de la Oltchim? Oare nu este eşecul guvernului PSD-ALDE că nu a reuşit în discuţiile cu Comisia Europeană să înlăture plafonul celor 550 de grame de emisii CO2/Kwh care se va aplica grupurilor energetice care vor funcţiona după anul 2020?

Scrie în raport draft că rolul statului în companiile cu capital majoritar privat ar trebui să fie mult mai activ, mandatele reprezentanţii statului ar trebui să fie mult mai clare, mai precise şi să apere interesele statului român ca acţionar. Aşa este, total adevărat, dar guvernările politice din ultimii 15 ani au populat excesiv cu diverse sinecuri consiliile de supraveghere şi de administraţie ale companiilor de stat din sectorul energetic pentru a răspunde la comenzi politice. Nu guvernarea PSD-ALDE voia să desfiinţeze legea guvernanţei corporative anul acesta? Aşa au ajuns în funcţii de conducere sau de mare responsabilitate şoferi, cameramani şi tot felul de personaje care, în mod normal, nu ar fi trecut nici de poartă. Şi ne mirăm, apoi, cu seninătate, de ce merg lucrurile prost. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite