Europa bolnava

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Daca Europa ar fi o intreprindere, s-ar afla deja in faliment economic. Germania, principala economie a continentului, este in criza. Franta, cel mai important debuseu pentru intreprinderile de peste

Daca Europa ar fi o intreprindere, s-ar afla deja in faliment economic. Germania, principala economie a continentului, este in criza. Franta, cel mai important debuseu pentru intreprinderile de peste Rhin, nu ii poate intinde o mana de ajutor, deoarece nici ea nu se simte mai bine. Cand locomotivele se defecteaza, intreg convoiul se opreste. Uniunea Europeana se apropie de "linia rosie", spun tehnocratii de la Bruxelles, care au revizuit din nou in jos perspectivele de crestere - doar 0,7% pentru 2003, dupa 0,8% in anul precedent. Nelinistea produsa de-o asemenea situatie este scoasa in evidenta de un fapt rar intalnit in practica europeana. Scrisoarea deschisa a ministrilor de Finante din Germania, Franta si Marea Britanie, in care Hans Eichel, Francis Mer si Gordon Brown promit unirea eforturilor in vederea scoaterii economiei europene din actualul impas. "Eichel este complet disperat si are motive temeinice, Mer incearca din rasputeri sa faca reforme, iar asocierea cu Brown le confera o autoritate mai mare", considera Charles Wyplosz, profesor de economie la Centrul pentru Cercetare in Politica Economica din Londra. Intr-adevar, Germania are cele mai mari probleme. Scaderea cererii mondiale si aprecierea intempestiva a euro au afectat exporturile Germaniei. In acelasi timp, pe piata interna, cheltuielile consumatorilor sunt in scadere, o serie de mari companii isi reduc productia si disponibilizeaza personal. Se asteapta ca, in iarna viitoare, 5 milioane de persoane sa nu aiba de lucru, ceea ce ar insemna cel mai ridicat nivel al somajului de dupa unificarea Germaniei, in 1990. Datorita inrautatirii situatiei de pe piata muncii, guvernul prevede cheltuieli suplimentare de 10 miliarde de euro pentru 2003. In asemenea conditii, Germania a anuntat ca nu va putea aduce nici in acest an deficitul bugetar sub 3% din PIB, cum cere Pactul de Stabilitate, care leaga economiile din zona euro. Regandirea conceptului de "stat providential" a devenit inevitabila, a declarat cancelarul Schroeder in Bundestag, unde a prezentat un amplu program de reforme, menite sa scoata tara din criza. Printre masurile anuntate se afla relaxarea regulilor legate de concedierea angajatilor de catre companii, reducerea indemnizatiilor de somaj si a pensiilor. Toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa faca "reforme radicale" pe piata muncii si in sistemul de protectie sociala, spun specialistii executivului de la Bruxelles, care se arata ingrijorati nu numai de amploarea somajului, ci si de deficitele fondurilor de pensii, care risca sa atinga valori astronomice si sa produca crize financiare devastatoare. Pensiile absorb, in medie, 10,5% din bugetele "celor 15", ceea ce inseamna dublu in comparatie cu alte tari industrializate, cum sunt Statele Unite sau Japonia. Explicatia este simpla: populatia imbatraneste, in timp ce numarul salariatilor, care sprijina financiar pensionarii, este tot mai mic. Banca Mondiala apreciaza ca, daca se vor mentine actualele reguli ale jocului, deficitele de pensii ale Germaniei, Frantei, Italiei si Spaniei vor ajunge in 2030 la 4.600 miliarde de euro, suma ce depaseste jumatate din PIB-ul Uniunii Europene. Cheltuielile publice din ce in ce mai mari au determinat tot mai multe guverne sa recurga la masuri nepopulare, care includ cresterea varstei de pensionare si a contributiilor, precum si reducerea beneficiilor. Incercarile de a se reforma sistemele de pensii intampina insa o puternica opozitie. Grevele si manifestatiile de protest, in unele cazuri de o amploare fara precedent dupa cel de-al doilea razboi mondial, au paralizat sectoare intregi de activitate si au indepartat si mai mult sansele de redresare economica. In actuala conjunctura din Comunitatea celor 15, devine tot mai dificil de mentinut cresterea in Europa de Est. Tarile din regiune sunt puternic dependente de piata Uniunii Europene, spre care se indreapta peste doua treimi din produsele lor de export. Slabirea, pana in pragul stagnarii, a cresterii "celor 15" a redus cererea de produse provenite din tarile est-europene, care si-au vazut astfel afectat exportul, unul dintre principalele motoare ale cresterii economice. Productia a scazut si la buget au venit mai putini bani. Pentru a preveni o incetinire si mai pronuntata a cresterii economice, multe dintre tarile in cauza au stimulat economia prin sporirea cheltuielilor publice. Scaderea veniturilor concomitent cu cresterea cheltuielilor au dus la deficite bugetare-record in Cehia, Ungaria si Polonia. Tarile respective se afla intr-o mare dilema: Comisia Europeana le cere sa reduca dezechilibrele finantelor publice, fapt care presupune slabirea activitatii economice, in vreme ce aderarea la Uniunea Europeana reclama dinamizarea cresterii pentru a ajunge la o convergenta reala in ce priveste produsul intern brut pe locuitor. Romania nu pare sa fie influentata de ceea ce se intampla in Uniunea Europeana. De altfel, cu cativa ani in urma, cand economia "celor 15" facea progrese spectaculoase, economia romaneasca se afunda in criza. Acum, cand Europa comunitara este in criza, Romania lasa impresia ca prospera. Exportul romanesc merge bine, iar cresterea este dinamica. Nici nu-i de mirare. Pe timp de criza, oamenii nu cumpara calculatoare, dar nu renunta la imbracaminte sau incaltaminte, care constituie o mare parte din exporturile noastre. Apoi, performantele exportatorilor romani nu se bazeaza atat pe imbunatatirea structurii si calitatii produselor desfacute pe pietele externe, cat pe aprecierea euro fata de dolar. Cand americanii vor constata ca deprecierea biletului verde a reusit sa reduca marele dezechilibru dintre veniturile si cheltuielile lor externe, dolarul ii va arata din nou coltii monedei unice europene, care va bate in retragere. O depreciere brutala a euro ar da o grea lovitura economiei romanesti. Faptul ca noua ne este bine, cand altora, mult mai prosperi decat noi, le este rau ar trebui sa-i ingrijoreze cel mai mult pe guvernantii nostri. Pentru ca aceasta arata cat de dificila, daca nu imposibila, este integrarea economiei romanesti in cea europeana. Tarile din primul val de integrare au facut reforme care au apropiat structurile lor economice de cele europene. In schimb, economia noastra a ramas inghetata in vechile structuri ineficiente, in care romanii muncesc mult, dar castiga putin, in care economia merge din ce in ce mai bine, in timp ce populatia o duce tot mai prost.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite