De ce salvarea Greciei ar putea îngenunchea întreaga economie europeană

Prin acordarea a două împrumuturi de 240 de miliarde de euro Greciei şi acceptarea unor concesii fără precedent - de la diminuarea dobânzilor, prelungirea perioadei de rambursare şi forţarea băncilor să accepte pierderi pe împrumuturile date Atenei, UE a creat un precedent periculos, care ar putea reprezenta un argument puternic în negocierile purtate de celelalte state datornice.

Vestea că nici măcar oficialii UE nu se aşteaptă ca noul program de asistenţă financiară să fie suficient pentru a evita colapsul statului elen a fost primită cu indiferenţă de pieţe. Traiectoria datoriei elene rămâne nesustenabilă şi, cel mai probabil, statul va beneficia, în următorii doi ani, de un nou împrumut de urgenţă – al treilea, spun economiştii. Însă, chiar dacă ajutorul financiar pentru Grecia nu are efectele scontate, are consecinţe cât se poate de grave, avertizează aceştia. Cea mai severă este crearea unui precedent care, mai devreme sau mai târziu, va fi invocat de alte state atunci când nu-şi mai pot achita datoriile.

Aprobarea a două pachete de urgenţă – în valoare totală de 240 de miliarde de euro – pentru statul elen a început deja să fie un argument cât se poate de puternic în negocierile purtate între UE, FMI şi state precum Irlanda şi Portugalia, şi ele salvate de urgenţă.

CITEŞTE ŞI

Cronologia unui dezastru. Cum a ajuns Grecia pe marginea prăpastiei

Cum au ajuns ţările "salvate" de UE şi FMI în pragul colapsului

UE şi FMI impun Greciei să taie salariile cu 15% şi să concedieze 150.000 de bugetari

„Alte state cu datorii vor întreba «Dacă Grecia nu trebuie să plătească, noi de ce să o facem?»“, spune economistul american Warren Mosler, preşedinte şi fondator al Mosler Automotive şi fost candidat la preşedinţia SUA. „Riscul catastrofic pentru care aş recomanda protejarea imediată este acela ca obligaţiunilor elene să li se aplice oficial un discount, acţiune urmată imediat de o discuţie la nivel mondial pe tema «Dar noi de ce trebuie să plătim?». Posibilele consecinţe imediate sunt scumpiri ale aurului şi argintului în fuga investitorilor dinspre valute, acţiuni şi obligaţiuni, o criză bancară şi înăsprirea condiţiilor financiare. Chiar dacă acestea nu vor ţine foarte mult, vor dura destul pentru a zgudui economia“, explică profesorul universitar.

La începutul acestei luni, agenţia de ştiri Reuters a dezvăluit faptul că „Irlanda va privi orice contribuţie a Băncii Centrale Europene la restructurarea datoriei publice a Greciei ca un precedent care va mări efoturile Dublinului de a relaxa povara propriei datorii suverane“.

Grecia are datorii uriaşe la Banca Centrală Europeană

Problema este că o mare parte a datoriei publice a Greciei a părăsit sectorul privat. Banca Centrală Europeană (BCE) deţine obligaţiuni elene în valoare de 55 de miliarde de euro – din datoria publică totală a statului de aproximativ 350 de miliarde de euro.

BCE a cumpărat masiv obligaţiuni guvernamentale elene pentru a menţine costurile de împrumut ale statului la un nivel cât mai redus – aceeaşi strategie a fost aplicată şi pentru Portugalia, Spania şi Italia. Mai mult, BCE a acceptat să primească obligaţiuni elene sub formă de garanţii în schimbul împrumuturilor acordate băncilor greceşti cu probleme.

Cum a fost Grecia ajutată de un gigant bancar să-şi ascundă datoriile

Un ministru german cere excluderea Greciei din zona euro

Cu randamente de peste 7%, aceste titluri vor genera profituri importante pentru BCE, în cazul în care economia elenă este readusă pe linia de plutire. În plus, planul de restructurare a datoriei publice elene, în cadrul căruia creditorii privaţi ai Atenei au fost obligaţi să accpete pierderi de până la 70%, nu afectează şi BCE, care-şi va primi integral banii înapoi .- spre nemulţumirea bancherilor.

Cutia Pandorei a fost deschisă

Toate statele împrumutate au cerut schimbarea condiţiilor acestor acorduri, pe care le-au semnat sub ameninţarea falimentului. Grecia a obţinut relaxarea condiţiilor în care semnase acel acord - de la scăderea dobânzii cu un punct procentual (de la 4,5% la 3,5%) şi până la prelungirea perioadei de rambursare (de la trei ani la şapte ani şi jumătate).

După aproape un an în care au militat pentru renegocierea termenilor împrumutului de urgenţă în valoare de 85 de miliarde de euro acordat de UE şi de FMI în noiembrie 2010, irlandezii au obţinut o primă reuşită în demersul lor.

Premierul Enda Kenny, care a fost ales pe baza promisiunii că va renegocia condiţiile creditului cu ajutorul căruia Irlanda a evitat colapsul sistemului bancar, a convins Fondul să accepte ca o parte din banii obţinuţi de stat de pe urma privatizărilor demarate ca parte a acordului cu FMI să fie investiţi pentru crearea de locuri de muncă, potrivit publicaţiei franceze „Le Monde".

Similar, statul portughez ar putea avea nevoie de un al doilea program de asistenţă financiară de urgenţă de la UE şi FMI, iar Lisabona ar putea obliga creditorii privaţi să accepte pierderi pe împrumuturile pe care i le-au acordat, exact aşa cum a făcut şi Grecia, scrie presa internaţională.

Pedro Passos Coelho, premierul portughez, a cerut „mai multă flexibilitate“ din partea creditorilor internaţionali pentru ca supraîndatorata economie portugheză să poată ieşi din recesiune.

„Vom propune câteva ajustări pentru programul de asistenţă financiară şi economică de care beneficiem, astfel încât a acesta să ţină cont de realitatea economică şi evoluţia principalelor variabile economice“, a declarat Coelho.