Cum pot manipula piaţa furnizorii de aplicaţii software şi de dispozitive medicale

Autorităţile devin dependente de un singur furnizor/distribuitor, în principal, la achiziţionarea de aplicaţii software dezvoltate la cerere şi de dispozitive medicale, a constatat Consiliul Concurenţei.

Potrivit Studiului privind efectul de captivitate în achiziţii publice, efectuat de Consiliul Concurenţei, autorităţile care achiziţionează aplicaţii software create pentru specificul activităţii lor, devin, de cele mai multe ori, captive pe termen lung de furnizorul acestora, deoarece orice dezvoltare ulterioară poate fi făcută doar de acesta.

Spre exemplu, un spital cumpără aparatură medicală de tip RMN sau tomograf ori altfel de dispozitiv medical care necesită condiţii speciale de instalare şi consultanţă şi asistenţă tehnică la vânzare şi în special post-vânzare. Când încheie contractul de furnizare, preţul este mic (întâlnindu-se chiar situaţii în care este oferit absolut gratuit), dar furnizorul condiţionează libvrarea aparatului de încheierea unui contract de mentenanţă care nu de puţine ori are preţuri uriaşe.

„În urma studiului, Consiliul Concurenţei a constatat că şi la achiziţia echipamentelor medicale se întâmpină aceleaşi dificultăţi: atât consumabilele, cât şi piesele de schimb, trebuie să fie compatibile cu modelul de aparat deţinut de unitatea medicală. În caz contrar, pot apărea erori de funcţionare”, precizează Consiliul Concurenţei.

În acest sens, Consiliul Concurenţei recomandă ca unităţile medicale, atunci când redactează caietul de sarcini, să analizeze atent caracteristicile tehnice ale produsul pe care îl deţin, performanţa bunului care va fi cumpărat, costurile de mentenanţă post garanţie, precum şi costurile pieselor de schimb.

Într-o situaţie similară sunt şi instituţiile care achiziţionează de la o companie din domeniul IT un software. Preţul iniţial poate fi mic, dar majorat substanţial de costurile de întreţinere a serverelor.

Tocmai pentru a se evita astfel de efecte de captivitate, Consiliul Concurenţei propune autorităţilor să ţină cont de o serie de reguli, pornind de la redactarea caietelor de sarcini şi a documentelor de atribuire, până la stabilirea duratei optime a contractului, folosirea unor proceduri de achiziţie publică competitive (nu prin negociere directă, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare) şi în special consultarea pieţei. 

„Pentru a diminua acest efect de captivitate, Consiliul Concurenţei susţine ca atunci când redactează caietele de sarcini pentru a achiziţiona aplicaţii, acesta ar trebui să conţină şi prevederi referitoare la livrabilele proiectului şi transfer de cunoştinţe. Pe lângă soluţia software funcţională, beneficiarul se va asigura că îi vor fi furnizate şi alte livrabile conexe, cum ar fi documentaţie tehnică de proiect, codul sursă, documentaţia tehnică de utilizare, documentaţia de administrare şi operare, planuri de testare etc”, a informat autoritatea de concurenţă.

Consiliul recomandă autorităţilor să studieze Ghidul de achiziţii software pentru instituţii publice 

Principala problemă a autorităţilor contractante rămâne întocmirea caietelor de sarcini, consideră Consiliul Concurenţei. „În acest sens, ghidul (Ghidul de achiziţii software pentru instituţii publice - n. red.)a fost realizat la iniţiativa Guvernului României de către Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), Cancelaria Prim-Ministrului şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP). Acest ghid este adresat în principal instituţiilor publice implicate în procesul de achiziţie a soluţiilor software dezvoltate la cerere (personalizate) şi oferă repere şi recomandă soluţii pentru întocmirea caietelor de sarcini, astfel încât autorităţile contractante să evite dependenţa pe termen lung faţă de un anumit furnizor. În acest context, recomandăm autorităţilor contractante să aibă în vedere informaţiile cuprinse în ghid, care au rolul de a explica anumite concepte şi modul în care trebuie întocmite caietele de sarcini”, subliniază Consiliul Concurenţei în studiul său.

Principalii furnizori de produse software/servicii IT care în perioada 2011 - 2016, au înregistrat cele mai mari venituri din contractele încheiate cu autorităţile publice:

Producători de echipamente prezenţi în România

La nivel naţional există 13 producători de echipamente şi aparatură medicală, cu sediul în România. Pe această piaţă sunt prezenţi marii producători internaţionali, cum ar fi: Siemens Healthcare S.A.S., Toshiba Medical Systems Corporation, Philips Healthcare Group, Edwards Lifesciences Corp, GE Healthcare (Subsidiary of General Electric Co.), General Electric Co., Varian Medical Systems Inc., B Braun Medical Inc., Beckman Coulter Inc., Olympus Medical Systems Corp., Aesculap AG & Co., Carl Zeiss Jena GmbH, Getinge International AB, Getinge Group South East Europe D.O.O., Fresenius Medical Care Deutschland GmbH., Hill-Rom, Inc., Stryker Corp., Drager's Industries, Inc. etc.

Aceştia, în unele cazuri, sunt prezenţi prin intermediul unor distribuitori naţionali, spre exemplu: Siemens SRL, GadaGroup România SRL, General Electric Medical Systems SRL, Carl Zeiss Instruments SRL, Varinak Europe SRL, Medrom Medical Systems SRL, Medicare Technics SRL, Drager Medical România SRL, Mediserv SRL, Karl Storz Endoscopia SRL, Strayker România SRL, Toshiba Medical Systems SRL, Fresenius Kabi România SRL, Fresenius Medical Care SRL, Sterisystems SRL, Tehno Electro Medical Company SRL, BTL România Aparatură Medicală SRL, Medist Imaging & POC SRL, Cortech Med SRL etc. 

Citeşte şi: 

Cum devin spitalele captive ale unor furnizori de aparatură medicală