Creşterea economică de anul trecut, mult mai mică decât cea estimată de Guvern

Datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică indică o creştere economică pe anul 2018 de numai 4,1 puncte procentuale, cu 1,4% mai mică decât cea estimată de Guvern, la momentul în care a fost construit bugetul pe anul trecut.

Produsul Intern brut estimat pentru anul 2018 a fost de 944,22 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de anul 2017, a informat INS. În ce priveşte deficitul bugetar, acesta este de 2,89%, cu 0,01% mai mare decât cel anunţat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

În luna decembrie a anului 2017, Guvernul anunţa că a construit bugetul pe anul 2018 pornind de la o estimare de creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 3,1%, un curs mediu de 4,55 lei/euro şi un câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar (cash) a fost estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA era de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Potrivit analizei efectuate de „Adevărul” în baza datelor INS, pe lângă neatingerea ţintei de creştere economică, Executivul nu a respectat nici estimarea legată de indicele de inflaţie medie, acesta fiind de 4,6% în 2018, cu 1,5% mai mare decât cel prevăzut în proiecţia de buget, ceea ce înseamnă că preţurile de consum au anulat, în parte, creşterea salariilor.

În privinţa creşterii economice de anul trecut, Comisia Europeană fusese rezervată, estimând că, după o creştere economică de 7% în 2017, România nu va mai putea creşte PIB-ul până la un nivel de 5,5%, bazându-se pe consumul privat.

Ca atare, estimarea Comisiei Europene privind creşterea economică a României pe anul 2018 a fost de 3,6%.

CE: Creşterea economică a României va încetini

Guvernul şi-a bazat şi bugetul pe 2019 pe o creştere economică de 5,5% , o rată a inflaţiei de 2,8% şi un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB.

Comisia Europeană estimează însă că aceste ţinte nu vor putea fi respectate, având în vedere că principalul motor al economiei, consumul privat, este „în mod clar slăbit, în principal din cauza inflaţiei care continuă să fie la un nivel ridicat”. La acest fapt au contribuit creşterea preţurilor la energie şi efectele tot mai reduse ale politicilor publice care vizau creşterea veniturilor populaţiei. În această perioada, investiţiile vor rămâne la un nivel redus în România, dacă nu se îmbunătăţeşte absorbţia fondurilor europene.

Astfel, Comisia Europeană estimează o creştere economică moderată pentru România, de numai 3,8% în 2019, cu o inflaţie de 3,3%, şi o creştere a PIB de 3,6% în 2020.

Şi pentru acest an, Comisia Europeană estimează că tot consumul privat va fi principalul motor al creşterii economice, iar evoluţia investiţiilor va depinde în mare măsură de impactul politicilor introduse în decembrie 2018, respectiv OUG 114 care a impus suprataxarea sectorului bancar, a companiilor din energie şi telecomunicaţii.