Şi încă n-au început să fie plătite majorările substanţiale de salarii bugetare prevăzute după intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare, adică de la 1 iulie 2017.

De altfel, guvernul României a primit încă un avertisment extrem de serios de la FMI, pe tema imposibilităţii păstrării echilibrului bugetar. În total, toate aceste măsuri de relaxare fiscală, vor aduce un gol de încasări de 23,68 miliarde de lei, conform expertilor FMI. Dacă şi creditorii români şi străini vor aprecia că România nu este capabilă să restituie împrumuturile, adio şi finanţarea acestei găuri în finanţele ţării. Sau finanţată, dar cu costuri exorbitante.

Alte critici au venit şi din partea unor personalităţi din PSD. D-l Teodorovici, şeful Comisiei buget-finanţe din Senat, a declarat că fără măsuri economice nu poate fi realizat Programul de guvernare. D-l Victor Ponta, a declarat că la capitolul economic actualul guvern e ZERO. D-na Corina Creţu, comisar european propus de PSD, spune că la Bruxelles există îngrijorarea că România o ia pe drumul Greciei. Şi d-na vicepremier Sevil Shhaideh a anunţat că s-au terminat banii pentru cofinanţarea fondurilor europene, cofinanţare care nici nu a început în forţă. Şi ministrul Finanţelor Publice a avertizat că în cazul nerealizării încasărilor prevăzute se va tăia din cheltuieli.

Iată o variantă simplificată a execuţiei bugetare pe primul trimestru 2016 (PIB 2017: 815,2 mld lei)

Câteva observaţii reducând la minimum tehnicitatea economică

În prima coloană avem şi realizările primului trimestru din 2016, pentru o mai bună imagine de ansamblu. Coloana „Trimestrul 1/Prevăzut” a fost obţinută prin împărţire la 4 a prevederilor anuale din Programul PSD.

Faţă de prevederile Programului de guvernare, gradul de realizare dă preponderent cu minus. Singurul capitol la care realizarea este peste prevederi, „Impozite şi taxe proprietate”, ar putea fi explicată prin aceea că persoanele fizice şi juridice preferă să-şi plătească impozitele pe proprietate în primul trimestru, pentru a beneficia de reduceri. După care, veniturile la acest capitol vor fi net inferioare primului trimestru.

La capitolul „Alte impozite şi taxe fiscale” se înregistrează o depăşire a prevederilor Programului de guvernare, dar sumele sunt mici, nerelevante.

Dramatică este situaţia sumelor primite de la UE, -45% din cât s-a prevăzut în Programul de guvernare. Şi nu există prea mari speranţe că situaţia s-ar putea îmbunătăţi. Şi la cheltuieli execuţia bugetară a primului trimestru 2017 ne arată rămâneri în urma considerabile. Cheltuielile totale înregistrează un minus de 15,8%.

Cheltuielile de personal (salariile bugetare) au sărit de la 13,9 mld în 2016, la 16,1 mld în 2017, datorită etapei de majorări salariale de la 1 februarie, dar care au fost achitate în martie. Aceste majorări reprezintă doar o mică parte din ce se anunţă pentru lunile următoare şi pentru anul 2018.

Sumele cheltuite pentru atragerea fondurilor europene (cofinanţarea românească) sunt cu 55,3% mai mici, comparativ cu prevederile Programului de guvernare, lucru de înţeles dacă n-au existat proiecte de atragere a acestor fonduri.

De departe cea mai dramatică restantă se înregistrează la investiţii (cheltuieli de capital): -81,5%. Cu alte cuvinte, nici gând să se realizeze programul ambiţios de investiţii pe care îl propunea în campania electorală actuala putere.

În concluzie

Majorările salariale extraordinar de ample promise şi puse parţial în practică începând cu 1 februarie, nu au ca sursă o economie competitivă şi generatoare de performanţă şi plusvaloare.

Să reducem investiţiile, înseamnă să lăsăm copiilor noştri o ţară fără infrastructură, fără autostrăzi, cu WC-uri în curte la 50% dintre gospodăriile ţării.

Să împrumutăm bani cu nemiluita, pentru a acoperi aceste creşteri uriaşe de salarii, pe lângă faptul că nu este sigur că nu vom plăti costuri înrobitoare, nici nu este moral să-i obligăm pe urmaşii noştri să achite factura traiului nostru actual, mâncarea şi băutura pe care le consumăm. Dacă am cheltui banii, chiar împrumutaţi, pentru a beneficia şi ei de o infrastructură mai bună, ar fi altceva. Aşa însă, nu facem altceva decât să amanetăm viitorul ţării şi al copiilor noştri.

În zilele următoare vom vedea analize mai detaliate a execuţiei bugetare pe primul trimestru 2017.