Ce e bun şi ce e rău în noul Cod Fiscal

Oamenii de afaceri sunt mulţumiţi de relaxarea unor proceduri şi de înlesnirile acordate pentru penalităţi, dar se aşteptau la o scădere a presiunii taxelor. Până la apariţia normelor de aplicare a viitorului Cod Fiscal, oamenii de afaceri chestionaţi de „Adevărul“ sunt rezervaţi în aprecierea modificărilor favorabile.

Deşi conţine şi măsuri care sprină firmele, noul Cod Fiscal are o serie de lacune, consideră oamenii de afaceri consultaţi de „Adevărul". Fără îndoială, depunerea trimestrială a declaraţiei unice în loc de cea lunară şi scutirea de la plata penalităţilor, în anumite condiţii, sunt de un real ajutor. La fel şi modificarea ordinii de stingere a obligaţiilor fiscale ori înscrierea în certificatul fiscal a sumelor pe care o firmă le are de încasat de la stat. Lista nemulţumirilor este însă lungă, de la menţinerea cotei unice, a taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi a contribuţiilor sociale pe forţa de muncă la existenţa unui număr mare de taxe şi impozite, potrivit opiniilor exprimate de reprezentanţii mediului de afaceri.

Nu poate fi neglijat nici faptul că, deocamdată, noul Cod Fiscal nu are norme de aplicare, iar oamenii de afaceri se tem că lucrurile s-ar putea schimba după aprobarea lor. Trăgând linie, aspectele negative dezechilibrează puternic balanţa, adaugă ei.

Măsuri bune, dar cu întârziere

Ionuţ Negoiţă, care deţine mai multe afaceri în turism, imobiliare şi media, apreciază că iertarea firmelor de plata penalităţilor, în cazul în care achită până la 31 decembrie atât datoria, cât şi penalizarea, este cu siguranţă o măsură care nu poate fi ignorată. O altă veste bună pentru companii este reducerea la jumătate a penalizării, dacă până la 30 iunie 2012 sunt plătite principalul şi dobânda. „Toate aceste lucruri sunt bine-venite, dar cred că au fost adoptate puţin cam târziu. Multe firme solvabile au intrat în incapacitate de plată tocmai din cauza datoriilor la buget şi ar fi putut fi salvate dacă la acel moment ar fi existat o asemenea prevedere", a declarat Ionuţ Negoiţă pentru „Adevărul".

Chiar dacă nu sunt singurele măsuri în sprijinul întreprinzătorilor, ajutorul dat de stat este „prea mic". Aceasta cu atât mai mult cu cât mediul de afaceri trebuie să facă faţă şi scăderii cererii de pe piaţă, dar şi accesului dificil la finanţare. Se mai adaugă şi atitudinea rigidă a Fiscului. „Multe firme au fost prinse pe picior greşit şi au intrat în incapacitate de plată. Ne-am resemnat şi ne mulţumim cu puţin", conchide Negoiţă.

Noul Cod Fiscal nu aduce însă taxe şi impozite mai mici. Şi exact reducerea fiscalităţii este cea mai importantă chestiune reclamată de Ovidiu Tender, proprietarul grupului de firme Tender. „Este nevoie de o relaxare a fiscalităţii pentru a putea vedea din nou investiţii private, deoarece altfel vorbim doar de investiţiile statului", a declarat Tender pentru „Adevărul".

El pledează pentru o cotă unică mai mică, fără a indica însă şi nivelul până la care ar trebui redusă. Un posibil model de urmat este Bulgaria, ţară cu o cotă unică de impozitare de 10%. Printre măsurile propuse de omul de afaceri figurează şi renunţarea la impozitul pe dividende, mai ales că foarte multe ţări din regiune nu au această prevedere.

De ajutor pentru mediul de afaceri ar fi şi micşorarea TVA, în acelaşi timp cu schimbarea modalităţii de plată a acestei taxe, la emiterea facturii şi nu la încasarea ei. „La majoritatea tranzacţiilor efectuate în Romania, aproape un sfert din bani se duc imediat către buget. În aceste condiţii, este firesc că nu este încurajat nici consumul, nici investiţiile", explică Tender.

Nu se creează locuri de muncă

Dincolo de o serie de aspecte punctuale din noul Cod Fiscal, reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) remarcă faptul că documentul nu conţine nicio măsură care să sprijine crearea de locuri de muncă. „Marea problemă a acestui Cod Fiscal este că lipseşte o gândire în această privinţă. Numai o fiscalitate redusă poate stimula mediul privat să facă angajări, pentru că nu Guvernul oferă de muncă, ci companiile", ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR.

Patronii au cerut în repetate rânduri reducerea CAS, însă autorităţile au amânat adoptarea acestei măsuri până la momentul optim, respectiv până când încasările la buget vor permite tăierea a două-trei puncte procentuale din această obligaţie.

50% este reducerea penalizării percepute firmelor în cazul în care plătesc până la 30 iunie 2012 principalul şi dobânda.

"Numai o fiscalitate redusă poate stimula mediul privat să facă angajări, pentru că nu Guvernul oferă de muncă."
Cristian Pârvan,
secretar general AOAR

"Toate aceste măsuri privind iertarea datoriilor sunt bine-venite, dar cred că au fost adoptate cam târziu."
Ionuţ Negoiţă,
om de afaceri

"Este nevoie de o relaxare a fiscalităţii pentru a putea vedea din nou investiţii private în România."
Ovidiu Tender,
om de afaceri

PRO

Bani la buget

- Majorarea redevenţelor va aduce 1,2 miliarde de lei la buget până în 2014.
- Depunerea trimestrială a declaraţiei unice în loc de depunerea lunară va uşura birocraţia la administraţiile fiscale.
- Iertarea firmelor de plata penalizărilor, în anumite condiţii, este un ajutor pentru firmele care au acumulat datorii la buget.

CONTRA

Scumpiri

- Majorarea redevenţelor va însemna scumpirea produselor rezultate din utilizarea resurselor minerale.
- Noul Cod Fiscal nu conţine reduceri de taxe şi impozite.
- Sistemul actual de impozitare a clădirilor şi mijloacelor de transport va fi menţinut şi în 2012, în cazul persoanelor fizice.

Străinii, supăraţi că Finanţele nu-i ascultă

Liderii Camerei de Comerţ Americane (AmCham) şi ai Consiliului Investitorilor Străini au acuzat conducerea Ministerului Finanţelor că ia în calcul doar o mică parte dintre propunerile lor privind modificarea legislaţiei fiscale. Consultările pentru recentele amendări ale Codului Fiscal şi ale Codului de procedură fiscală „au fost deficitare", potrivit investitorilor străini.

„Am depus peste 220 de propuneri, cu şase luni înainte de modificarea legislaţiei. Acestea au fost analizate în cadrul unor discuţii tehnice şi în general au fost bine primite. Din păcate, doar o mică parte au fost luate în calcul de Finanţe", a afirmat Ionuţ Simion, vicepreşedinte al AmCham.

Turismul aşteaptă TVA redusă la alimente

Guvernul a reglementat şi domeniul turistic prin noul Cod Fiscal. Astfel, hotelurile şi pensiunile ţinute închise vor fi impozitate suplimentar cu 5%, prin decizia consiliilor locale. În schimb, proprietarii de structuri de cazare care funcţionează mai mult de şase luni pe an vor plăti doar jumătate din impozit. Măsura îi va afecta în special pe hotelierii de la malul Mării Negre care ţin deschise unităţile doar pe perioada verii. De altfel, Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale, a explicat că scopul acestei prevederi este creşterea sezonului estival pe litoralul românesc.

Oamenii de afaceri constată însă că Guvernul a ignorat una dintre solicitările patronilor de hoteluri, care ar fi ajutat la dezvoltarea turismului. Este vorba despre aplicarea unei cote reduse de TVA şi la alimentaţia din turism. „Noi vrem să avem hoteluri care să ofere all inclusive, în condiţiile în care taxăm cu 9% cazarea şi cu 24% mâncarea. Aşa ceva nu se poate", ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Redevenţe mai mari înseamnă scumpiri

Noua variantă a Codului Fiscal va majora redevenţele pentru toate resursele minerale, precum cărbune, nisipuri, roci, pietre şi metale preţioase. Însă această măsură va duce la creşterea preţului final al produselor pentru care acestea înseamnă materia primă. În sectorul construcţiilor, materialele se vor scumpi pe termen scurt, a declarat Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii. „Acest lucru nu este în avantajul nimănui şi arată faptul că Guvernul nu are o politică punctuală", a precizat Georgescu. El a dat drept exemplu programul de reabilitare termică promovat de Executiv, care va fi frânat de majorarea taxelor pentru resursele minerale. „Folosim un nisip special pentru astfel de lucrări. Pentru a susţine acest program, Guvernul ar trebui să scadă redevenţa, nu să o crească", a mai spus Georgescu. El a arătat că fiecare companie din sector îşi va analiza costurile şi va decide procentul de scumpire a materialelor.

Şi în sectorul energetic vor fi majorări de preţuri în ceea ce priveşte producţia pe bază de cărbune. Aici redevenţa va creşte de la 4% la 6% din veniturile rezultate din extracţie. Daniel Burlan, directorul general al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, principalul producător de cărbune din ţară, susţine că preţul lignitului înseamnă peste 50% din costurile cu producţia de energie ale termocentralelor.

 „Este clar că majorarea redevenţelor va avea un impact asupra activităţilor din sector, dar este vorba despre redistribuirea corectă a beneficiilor din exploatarea resurselor ţării", ne-a declarat Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în urmă cu trei săptămâni, când Ministerul Finanţelor a lansat în dezbatere publică acest proiect. Potrivit notei de fundamentare, creşterea redevenţelor va aduce 1,2 miliarde de lei la bugetul de stat până în 2014. Florentina Bălăceanu