Aproximativ 26.000 de tineri au plecat să înveţe peste hotare pentru a găsi acolo oportunităţi pe care România nu le poate oferi: dezvoltare profesională şi finanţare. Tot ceea ce am aflat despre Codrin Arsene pare incredibil. Pentru că, în timpul liceului pe care l-a făcut la Galaţi, a fost unul dintre cei 20 de tineri din toată lumea care a redactat un document de poziţie cu privire la rolul tinerilor în dezvoltarea globală, text care a stat la baza primei rezoluţii ONU pe probleme de tineret.

Pentru că a absolvit University of Chicago cu o dublă specializare: ştiinţe politice şi studii internaţionale. Pentru că a reuşit să obţină granturi de cercetare care i-au permis să viziteze 77 de ţări din întreaga lume, dar mai ales de pe continentul african, ale cărui tensiuni sociale şi politice intenţionează să le aprofundeze în teza de doctorat. Pentru că lucrează deja ca şi consilier pe problemele refugiaţilor din Africa în cadrul unei organizaţii din Chicago. Şi pentru că are numai 23 de ani.

Drumul către toate acestea i s-a deschis în timpul liceului, când s-a implicat în mai multe proiecte ale unor organizaţii precum Naţiunile Unite, Global Youth Action Network sau Life Link. Asta l-a ajutat să fie acceptat ca student la Universitatea din Chicago cu o bursă în valoare de 60.000 de dolari pe an. „În SUA, dacă eşti bun la ceea ce faci, ajungi departe. În România, mi se spunea că voi reuşi mai uşor dacă intru într-un partid politic", îşi aminteşte Codrin. Nu vrea să transmită un mesaj romanţat al ideii de America, pentru că imigranţii trebuie să muncească mai mult pentru a-şi demonstra valoarea şi să înfrunte discriminarea la fiecare pas. „Cu toate acestea, îmi doresc să rămân aici. Pentru că America nu îţi dă nimic gratis, dar dacă eşti pregătit să lupţi pentru ceea ce-ţi doreşti, vei reuşi".

Biomedicină la Oxford

De anul viitor, Tudor Fulga va lucra la Institutul de Medicină Moleculară al Universităţii de la Oxford, unde i s-a oferit propriul laborator pentru cercetări în domeniul moleculelor microRNa şi al posibilelor terapii pentru cancer. Va fi angajat al universităţii, cu un salariu de aproximativ 100.000 de dolari pe an. Un job care vine după anii petrecuţi pe poziţia de instructor la Harvard Medical School. Tudor a absolvit Facultatea de Biologie din cadrul Universităţii Bucureşti, însă ceea ce a fost mai important pentru cariera sa de mai târziu a fost perioada în care a lucrat ca voluntar în programele de cercetare ale Institutului de Biochimie din Academia Română. Primele studii în afara ţării le-a făcut în Germania, unde a fost acceptat la unul dintre cele mai prestigioase programe internaţionale de doctorat - European Molecular Biology Laboratory din Heidelberg.

În căutarea găurilor negre

Anca Constantin este Assistant Professor la James Madison University cu un salariu de aproape 60.000 de dolari pe an. Ceea ce îi dă posibilitatea de a preda şi de a-şi continua programul de cercetare în astrofizică pe care l-a iniţiat în timpul doctoratului. Premiile şi granturile pe care le-a primit de la NASA certifică valoarea propriilor cercetări ştiinţifice despre procesul de acumulare a materiei în jurul găurilor negre foarte masive sau comportamentul Quasarilor.

Adrian Buzatu a fost de mai multe ori olimpic la fizică şi asta l-a ajutat să obţină o bursă parţială la şcoala de ingineri INSA din Lyon. A fost apoi acceptat la masterat de Universitatea Mcgill din Montreal, Canada, unde bursele sunt consistente - după plata taxelor îi rămân în buzunar 1.300 de dolari canadieni.

Acum, la 28 de ani, Adrian Buzatu urmează să-şi susţină doctoratul la aceeaşi universitate canadiană, tema de cercetare fiind bosonul Higgs, sau mai popular, „particula lui Dumnezeu". De la anul va lucra ca postdoctorand al Laboratorului European pentru Fizica Particulelor (CERN) unde va câştiga peste 2.500 de euro pe lună.

"Cel mai important lucru care mi s-a întâmplat a fost să părăsesc România."
Codrin Arsene consilier pe problemele refugiaţilor

Mai puteţi citi în numărul 44 al revistei „Forbes România"

Expansiunea  Szasz.
Fraţii Roland şi Orlando Szasz, proprietarii companiei Renania, investesc peste două milioane de euro pentru a-şi deschide birouri pe două pieţe concurenţiale, Germania şi China. O mişcare riscantă?

Falsa miză a salariului minim pe economie. Majorarea salariului minim nu duce la creşterea nivelului de trai şi produce efecte negative pentru economie. De aceea, negocierile privind creşterea salariului minim pe economie pentru 2011 sunt o pură demagogie.

Cele şapte mituri mincinoase ale României
. În locul elaborării şi aplicării de strategii coerente sectoriale, guvernele care s-au perindat la conducerea României în ultimii 20 de ani au preferat să dezvolte teorii false şi fanteziste.

Terenuri pe degeaba
. Ce poţi face dacă ai 110 hectare de teren, în condiţiile unei crize a vânzărilor? Silviu Rotariu a luat o decizie aparent nebunească: dă terenuri gratis!

Miza pe valet
. Olandezul Antoni Kuhnen a decis să revină la conducerea unui hotel din România, după cinci ani de pauză, cu o misiune precisă. Boutique-ul de lux Epoque trebuie să ajungă numărul unu pe nișa sa. Dificilă misiune.