ANALIZĂ Guvernul amânărilor. Aprilie, luna decisivă. Ce restanţe a acumulat statul
0
Mai multe probleme economice importante au fost amânate de Executiv pentru luna aprilie, printre care liberalizarea preţului gazelor, restructurarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, semnarea contractului pentru Autostrada Comarnic-Braşov sau prezentarea unui proiect privind taxarea resurselor de petrol şi gaze.
Guvernul a amânat trei probleme decisive pentru luna aprilie, respectiv liberalizarea preţului la gaze pentru populaţie şi restructurarea complexurilor energetice Oltenia şi Hunedoara – ambele fiind cauza pentru care Fondul Monetar Internaţional (FMI) a plecat fără scrisoare de intenţie la ultima misiune - la care se adaugă amânarea semnării contractului pentru Autostrada Comarnic-Braşov.
Concomitent, mai multe probleme se adună pentru luna aprilie: discuţiile cu FMI, noul Cod Fiscal lansat în dezbatere săptămâna trecută şi pachetul legislativ pentru regândirea sistemului de taxare a resurselor, o restanţă mai veche a statului. La toate acestea se adaugă Master Planul pe Transport, plus demararea privatizării CFR Marfă, o promisiune pe care Guvernul a făcut-o organismelor internaţionale în negocierile din ianuarie-februarie, când FMI a plecat fără scrisoare.
„Uite liberalizarea, nu e liberalizarea“
Preţul gazelor de producţie internă a ajuns, în mod surprinzător, unul dintre motivele pentru care Guvernul a suspendat acordul cu FMI şi Comisia Europeană (CE). Experţii internaţionali au cerut Guvernului scumpirea cu 17% a gazelor pentru populaţie, după ce anul trecut acelaşi Executiv se lăuda că a primit acceptul Bruxelles-ului pentru amânarea calendarului de liberalizare din 2018 până în 2021.
Premierul Victor Ponta a declarat, la finalul misiunii experţilor internaţionali, că Guvernul nu a convenit o scrisoare de intenţie cu FMI, unul dintre motive fiind liberalizarea preţului gazelor pentru populaţie, iar celălalt fiind soarta companiilor producătoare de electricitate pe bază de cărbune. Mai exact, FMI cerea continuarea calendarului de liberalizare a gazelor, ceea ce înseamnă scumpirea gazelor pentru populaţie şi centralele electro-termice (CET), care asigură încălzirea în marile oraşe. Delegaţia organismelor internaţionale a dorit majorarea preţului de la 53 la 62 de lei pe MWh din luna aprilie, ceea ce ar fi însemnat o scumpire de 17%. Or, Executivul a argumentat că acest lucru va duce la creşterea datoriilor, ceea ce nu este sustenabil.
Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale în domeniul Energiei (ANRE), spune că instituţia pe care o conduce va propune, împreună cu Guvernul, o majorare de preţ de la 53,3 lei/MWh la 58 de lei/MWh de la 1 iulie, ceea ce echivalează cu o majorare de aproape 10%.
Guvernul a anunţat anul trecut că a obţinut acordul Bruxelles-ului pentru amânarea liberalizării la consumatorii casnici, dar, între timp, vechea Comisie a fost înlocuită cu cea condusă de către Jean Claude Junker, ceea ce a dus la schimbarea comisarilor de resort.
Cărbunele, sector vital
Restructurarea sectorului de energie electrică pe bază de cărbune este o altă problemă care trebuie să îşi găsească un răspuns în luna aprilie. Sectorul producţiei de energie pe bază de cărbune este vital pentru România, acesta contribuind cu aproximativ o treime din necesarul de energie electrică. Companiile problematice sunt Complexul Energetic Hunedoara – pentru care FMI a cerut intrarea în insolvenţă şi Complexul Energetic Oltenia – care necesită restructurări majore. Cele două au mari probleme acum din cauza costurilor de producţie a energiei şi a scăderii puternice a preţului electricităţii pe bursa de specialitate OPCOM, ca urmare a excedentului de energie şi a scăderii consumului naţional.
Complexul Energetic Oltenia are aproape 19.000 de angajaţi. Laurenţiu Ciurel, directorul general al companiei, vrea să renunţe la 3.000, atât prin externalizarea unor cariere de lignit, cât şi prin disponibilizări. Cele două societăţi au fost sursă permanentă de scandaluri în ultimii ani din cauza contractelor dubioase semnate şi a protestelor minerilor.
Autostrada miliardelor
Deşi premierul Victor Ponta a cerut un răspuns clar privind Autostrada Comarnic-Braşov până pe data de 15 februarie, termenul-limită a trecut fără ca autorităţile să semneze vreun contract cu consorţiul câştigător, respectiv asocierea Vinci-Strabag-Aktor. Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a cerut o amânare până în luna aprilie, în speranţa restructurării financiare a proiectului. Autostrada ar costa 2,7 miliarde de euro pentru cei 53 de kilometri, însă acest cost vine doar în situaţia în care Guvernul ar avea toţi banii acum. Cum statul nu-i are, atunci aceasta ajunge la 8,5 miliarde de euro, adică 160 de milioane de euro pe kilometru, din cauza costurilor financiare, de întreţinere şi modernizare. Problema este că această variantă ar necesita garanţii de stat, pe care Eurostat le va include în deficitul bugetar, cât şi plăţi imense de la buget. Ioan Rus a afirmat că aceste plăţi s-ar ridica la 1,8 miliarde de euro. Statul a tergiversat semnarea contractului mai bine de un an, licitaţia fiind câştigată în luna decembrie 2013.
Master Planul de Transport, aşteptat la Bruxelles
Master Planul General de Transport este un alt punct fierbinte. Un prim plan pentru autostrăzi a fost realizat în anul 2013 de către fostul ministru Dan Şova, mediul de afaceri reclamând lipsa Autostrăzii Sibiu-Piteşti, vitală pentru Dacia, cel mai mare exportator român.
Urmaşul acestuia la şefia instituţiei, Ioan Rus, a tăiat cea mai mare parte a autostrăzilor propuse de Şova, pe care le-a propus drept drumuri-expres. Astfel, în septembrie 2014, Ministerul Transporturilor anunţa că România ar trebui să construiască, până în 2030, 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri-expres, în condiţiile în care Şova, promitea 1.800 kilometri noi de autostradă până în anul 2020.
În urma criticilor, Ministerul Transporturilor a revizuit din nou Master Planul, astfel că varianta prezentată de Rus la începutul acestei luni prevede acum construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei, şi 1.877 kilometri de drum-expres, până în 2030.
Documentul cuprinde o serie de cifre SF, cum ar fi investiţii totale de 48 de miliarde de euro în 15 ani, din care 26,5 miliarde de euro în autostrăzi şi 19 miliarde de euro în sectorul feroviar. Master Planul General de Transport a fost aprobat ieri de Guvern şi urmează să fie transmis Comisiei Europeane.
Noul sistem de redevenţe, în aşteptare
Guvernul va trimite în luna aprilie în Parlament proiectul de lege privind noul sistem de taxare în domeniul petrolului şi gazelor naturale, în condiţiile în care în 2014 a expirat perioada de zece ani în care statul nu putea majora redevenţele.
Guvernul a preferat însă să prelungească actualul sistem de taxare cu încă un an, premierul Victor Ponta argumentând că nu se poate schimba nivelul „peste noapte“.
Astfel, statul a prelungit şi pentru 2015 taxa de 60% pe liberalizarea gazelor şi cea de 0,5% pe extracţie, cele două expirând la finele lui 2015. Redevenţele reprezintă o taxă pe cantitatea de hidrocarburi extrasă şi variază acum între 3% şi 13,5%, în funcţie de dimensiunea zăcământului, acestea colectându-se la buget pe toată durata întregii exploatări.
Suprataxă pe profitul din extracţie
Ultima variantă luată în calcul anul trecut era un sistem cu redevenţe, la care să se adauge o taxă pe profitul din extracţie. De altfel, Ponta a declarat deja de anul trecut că „ideea e să taxezi puţin din mult, nu mult din puţin“, el argumentând că este nevoie de impulsionarea investiţiilor pentru asigurarea independenţei energetice a României. El a mai anunţat că autorităţile locale ar putea primi o parte din redevenţe. În fine, noul proiect ar putea avea niveluri diferite între exploatările pe uscat şi cele marine, în ideea că redevenţele pentru concesiunile maritime să fie mai mici deoarece costurile de exploatare sunt mult mai mari.
„Noua lege a redevenţelor va merge în Parlament în prima sesiune, deci din februarie, şi ce va decide Parlamentul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, nu poţi în cursul anului fiscal“, spunea Ponta, la România TV, în data de 5 decembrie 2014. Numai că luna februarie este aproape trecută şi nici urmă de proiect în Parlament. Premierul a mai cerut şi consens politic cu Opoziţia pe acest subiect.
Exxon şi Petrom au anunţat în anul 2012 descoperirea unui zăcământ de gaze în Marea Neagră de 42-84 de miliarde de metri cubi. Scăderea barilului de ţiţei de la 115 dolari pe baril la 60 de dolari pe aceeaşi cantitate a afectat, însă, planurile de investiţii ale companiilor petroliere din întreaga lume. Pe lângă Petrom şi Romgaz, noul sistem de taxare afectează şi Rompetrol, Lukoil, MOL şi Gazprom Neft, care prospectează alte concesiuni în ţara noastră.
Mai puteţi citi:
[<a href="//storify.com/phradamon666/redevente" target="_blank">View the story "redevente" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
