90 de ani de la construcţia primei staţii de comprimare a gazelor naturale din Europa

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

România deţine multe premiere în istoria industriei de gaze europene, multe din acestea necunoscute, altele date uitării şi cele mai multe ascunse de impotenţa prezentului.

Încă din anul 1912, dr. Cholnoky Jenö[1] scria: „La conductele lungi, de capacitate mare, s-a constatat că era mai economică creşterea artificială a presiunii gazelor, decât creşterea diametrului conductei. In America se folosea creşterea artificială a presiunii gazelor încă din 1890[2].

Dacă însă se folosesc staţii de comprimare în punctele unde presiunea scade, se pot folosi şi conducte cu diametrul mai mic, şi deci mai ieftine”, referindu-se la construirea conductelor de transport gaze naturale în Transilvania.

Descoperirea gazelor naturale, urmată de conştientizarea avantajelor acestora, a determinat un consum ridicat în perioada 1915-1924, fapt ce a determinat scăderea presiunii gazelor naturale în câmpul Sărmăşel. Alături de creşterea consumului de gaz metan şi diminuării lucrărilor de foraj, în această perioadă, a determinat necesitatea comprimării în vederea asigurării cu gaze a oraşului Turda[3].

image

Astfel, în data de 19 mai 1927 începe activitatea de construcţie montaj a unei[4] staţii de comprimare a gazelor naturale la Sărmăşel dotată cu 3 motocompresoare orizontale Ingersol Rand (SUA), cu diametrul cilindrilor de 360 mm, acţionată de două maşini cu aburi cu diametrul cilindrilor de 360 mm. Puterea unui agregat este de 124-250 CP, pentru 67-135 ture/minut. Capacitatea staţiei de comprimare pentru o presiune de aspiraţie de 3-4 bar şi o presiune de refulare de 7 atm este de 4000 mc/oră.

image

Staţia de comprimare era compusă din uzina agregatelor de comprimare, uzina electrică, staţia de reglare măsurare gaz combustibil, turnul de răcire al apei şi alte anexe administrative.

image

Uzina electrică era compusă din două motoare Crossley şi generatoare Siemens – Schuckart. Cazanul care producea aburul pentru antrenarea compresoarelor producea şi aburul pentru antrenarea generatoarelor în vederea producerii energiei electrice necesară atât pentru buna funcţionare a instalaţiilor din cadrul staţiei de comprimare cât şi pentru motoarele care antrenau pompele de apă din staţia de pompare a apei Balda.

image

Răcirea pieselor motorului şi ale compresorului se realiza prin circularea apei care era adusă de la Balda, unde în anul 1927 se amenajase un lac artificial. Apa pompată de staţia de pompe Balda era condusă către bazinul „din deal” cu o capacitate de 500 mc, situat în apropierea staţiei de comprimare de unde se alimenta staţia de comprimare cu apă.

image

Turnul de răcire al apei construit de asemenea în perioada mai-august 1927, avea o capacitate de 60 mc.

Aceasta a fost prima staţie de comprimare a gazelor naturale montată în Europa, fiind realizată de societatea SONAMETAN. Nu a fost singura premieră în istoria europeană a comprimării gazelor naturale, SONAMETAN a pus în exploatare prima staţie de comprimare a gazelor naturale montată pe o conductă de transport în România în anul 1947 şi prima staţie de comprimare a gazelor montată pe o conductă de transport gaze folosind turbine.

[1] *** Termeszettudomanyi Kozlony, A kissarmasi metangaz kitorese es az Erdelzi mendenczenek regibb iszapvulkanjai, Fortyogoi, 1912, p. 898-911.
[2] *** The Pipelines Take Over, Editors of LOOK, 1946
[3] Chisăliţă, D., Momente în Istoria gazelor naturale din România, Editura Academprint, Tg. Mureş, 2004
[4] *** Chestiunea gazului metan din Ardeal, Răspuns atacurilor conţinute în broşura Sindicatului Consumatorilor „Problema gazului Metan”, Societatea Naţională de Gaz Metan Sonametan şi UEG, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1929

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite