Canalul Siret-Bărăgan, fantoma care bântuie de 30 de ani toate Guvernele

FOTO Arhivă

Canalul Siret - Bărăgan, proiect aprobat de Cerauşescu în 1986, nu a fost finalizat încă, deşi guvernanţii plătesc anual sume importante drept despăgubiri acordate fermierilor afectaţi de secetă.

Doar 5,7 kilometri din cei 198 de km prognozaţi sunt operabili, iar pentru rest există doar o „notă conceptuală”, privind „reabilitarea” a 14,57 kilometri, care spune că doar acest segment ar costa 259 milioane de lei cu TVA.

Ar mai fi anumite „studii tehnico-economice”, cel puţin unul vechi din 1986, când s-a decis oficial începerea lucrărilor, dar nu şi documente pe baza cărora să se poată aloca finanţări în zilele noastre, potrivit unui răspuns dat de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) la solicitările cursdeguvernare.ro.

Guvernul aşteaptă banii europeni

Ca urmare, Guvernul a prevăzut ca sistemelor de irigaţii să li se rezerve investiţii de peste 3 de miliarde de euro din cele 30  ale „Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă” (PNRR), care urmează să fie finanţate de Uniunea Europeană, dacă planurile româneşti vor convinge Comisia.

3,755 miliarde de euro este suma alocată pentru totalul investiţiilor „în sistemele de irigaţii / umectare şi pentru combaterea riscului de deşertificare/secetă”, bani care sunt ceruţi Comisiei Europene pentru 324 de amenajări de irigaţii necesare pe o suprafaţă de peste 2,9 milioane de hectare.

Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât investiţiile efective în irigaţii

Bugetul de despăgubiri al Statului pentru culturile afectate de seceta severă din 2020, de 1,08 miliarde de lei, este de aproape 5 ori mai mare decât bugetul alocat pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii (232 de milioane de lei) în acelaşi an. Şi este mai mare decât toate investiţiile făcute în infrastructura principală din ultimii patru ani, care trebuia să ajungă în decembrie 2020 la aproape două milioane de hectare irigate.

Ion Ştefan: Canalul Siret-Băragan va avea apă în 2024-2025

Ministrul Lucrarilor Publice, Ion Ştefan, preciza în urmă cu 2 luni că unul dintre obiectivele strategice care vor fi finanţate din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este Canalul Siret-Bărăgan.

Potrivit demnitarului, până la sfârşitul anului 2021 Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) trebuie să depună documentele pentru a obţine finanţarea necesară finalizării acestui proiect, pe întinderea de 48 km a judeţului Vrancea, din cei 198 km cât este lungimea întregului canal.

„Din cei 6 miliarde de euro alocaţi agriculturii, o parte din bani vor fi alocaţi Canalului. Obiectivui principal al judeţului Vrancea este introducerea acestui canal  în programul de rezilienţă. Canalul Siret-Băragan va avea apă în 2024-2025. Nu facem canalul să ne plimbăm cu barca, mergem concomitent cu tot sistemul de irigaţii din judeţul Vrancea”, a spus ministrul Ion Ştefan

Început pe vremea lui Ceauşescu

Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu în 1986, iar în anul următor a început execuţia primului tronson. Conform proiectului, canalul ar trebui să aibă 198 kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri.

Canalul ar trebui să aibă următorul traseu: Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu, între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.

Primul tronson al Canalului este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 48 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali.

Realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 până la 700.000 de hectare de teren din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 50% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare.

Canalul poate fi exploatat şi turistic. Autorităţile au vorbit de amenajarea a cinci porturi, respectiv  la Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi la Dridu, astfel încât să se poată merge cu vaporaşul de la Focşani şi până aproape de Bucureşti.