În România, băncile nu recompensează clienţii bun-platnici

Românii mai au de aşteptat cel puţin un an şi jumătate până când băncile vor acorda, celor fără restanţe la plata creditelor, niveluri mai mici ale dobânzilor. Introducerea acestei

Românii mai au de aşteptat cel puţin un an şi jumătate până când băncile vor acorda, celor fără restanţe la plata creditelor, niveluri mai mici ale dobânzilor. Introducerea acestei practici, devenită deja obişnuinţă în majoritatea ţărilor din UE şi SUA, este condiţionată de centralizarea la Biroul de Credit şi a informaţiilor pozitive.

Băncile din România îşi dispută peste 17 milioane de clienţi- persoane fizice. În momentul de faţă, aproximativ 278.000 dintre ele au înregistrate întârzieri la plata ratelor. Dacă pedeapsa aplicată restanţierilor este îngreunarea accesului la noi credite, cei care îşi onorează conştiincioşi obligaţiile contractuale nu primesc produse mai ieftine de la bănci. În majoritatea statelor europene precum şi în SUA, cei fără incidente de plată pot obţine de la instituţia finanţatoare dobânzi situate cu puncte procentuale bune sub nivelul pieţei. La noi, prea puţine bănci se dovedesc interesate să participe la sistemul de raportare a informaţiilor pozitive despre clienţi, din motive mai mult sau mai puţin obiective.

"Românii vor avea dobânzi calculate în funcţie de istoricul de plată în momentul în care toate băncile din România vor trece la declararea evenimentelor pozitive către Biroul de Credit", a spus, pentru Adevărul, Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari. În acest moment, Biroul de credit, împreună cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB), lucrează la un proiect care vizează generalizarea sistemului de transmitere a informaţiilor pozitive de către toate băncile, dat fiind că mai puţin de 10 din cele 39 de instituţii financiare raportează astfel de date.

Trei sferturi din bănci, neinteresate de sistem

"Băncile care nu o fac ar ar trebui să fie convinse să participe la acest sistem, dar probabil că întâmpină probleme tehnice sau au alte priorităţi", a mai spus Dragoş Cabat. Acesta apreciază că în România se va putea vorbi de dobânzi mai scăzute la împrumuturile acordate clienţilor bun-platnici cel mai devreme în a doua jumătate a anului viitor. Aceasta, după implementarea sistemului Basel II , care devine obligatoriu pentru toate băncile din anul 2008 şi după intensificarea concurenţei de pe piaţă. Mihail Bogza, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Bancpost, spune că prima condiţie pentru implementarea unui astfel de sistem de "premiere" a clienţilor cu un istoric bun de plată este generalizarea sistemului amintit. "Dacă un client declară că nu are credite de la alte bănci, nu putem verifica dacă este aşa sau nu, ne bazăm exclusiv pe cele spuse de el", afirmă oficialul Bancpost. Termenul în care proiectul de generalizare a transmiterii informaţiilor va fi implementat în practică depinde, spune Mihail Bogza, de "capacitatea de persuasiune a ARB şi a BNR" de a convinge şi restul de bănci de beneficiile unui astfel de sistem, pentru că nu le poţi obliga prin metode administrative." BNR, ca reglementator, ar putea infleuenţa foarte mult băncile prin metode prudenţiale", mai declară oficialul Bancpost.

Mai pesimist este Ionuţ Pătrăhău, directorul general adjunct al Băncii Transilvania (BT) care este de acord cu faptul că "este cazul" ca şi în România clienţii fideli şi fără incidente de plată să beneficieze acum de condiţii financiare mai bune, dar apreciază că va mai trece ceva timp până ce acest lucru se va întâmpla. "Dacă vorbim de istoricul unui client în relaţia cu aceeaşi bancă, cei fideli şi fără incidente de plată ar trebui să beneficieze de condiţii preferenţiale. În România însă acest lucru este greu de realizat, pentru că rulajul clienţilor între bănci este foarte mare", a mai declarat oficialul Băncii Transilvania. Acesta spune că, date fiind condiţiile de pe piaţa autohtonă unde ofertele nu sunt aşa de standardizate iar clienţii sunt infideli băncilor, acestea din urmă vor fi obligate să-şi concentreze eforturile pentru a-şi mulţumi clientela statornică. Prin condiţii mai bune de dobânzi, şi nu numai.

Riscul mare aduce după sine dobânzi pe măsură

Totuşi, primii paşi au fost deja făcuţi şi în România. Astfel, CitiFinancial, divizia Citibank România SA destinată persoanelor fizice, a lansat creditul de nevoi personale cu garanţie imobiliară, pe o durată cuprinsă între 5 şi 20 de ani. Acest produs poate fi accesat şi de persoane care au depăşit sau se apropie de vârsta pensionării, fiind eligibili cei care au între 23 şi 70 de ani, care dovedesc un venit lunar pe familie de minimum 750 lei. Dobânda este variabilă şi se calculează pe baza cotaţiei indicelui BUBOR la 6 luni. Noutatea este că, în funcţie de gradul de risc identificat în urma evaluării, pentru fiecare client, dobânda poate include, pe lângă BUBOR, şi o valoare cuprinsă între 0 şi 5,99 puncte procentuale.

"În acest moment, diferenţierea la nivel de dobânzi (a clienţilor -n.r.), se face pe baza a două criterii majore: nivelul veniturilor clientului şi valoarea împrumutului. Cu cât acestea sunt mai mari, cu atât dobânda ce i se poate oferi clientului este mai scăzută. În plus, clienţilor care au un istoric bun de plată li se oferă suplimentări de credit, cu comisioane scăzute", a declarat, pentru Adevărul, Mădălina Dubiczki, Director Marketing CitiFinancial. Aceasta spune că CitiFinancial intenţionează ca, în următoarele luni, să implementeze un sistem mai complex de stabilire a costurilor împrumutului, sistem bazat pe un scoring care să ia în calcul şi istoricul clienţilor. "Stabilirea dobânzii şi a comisioanelor creditului se va face pe baza acestui scoring", a concluzionat oficialul CitiFinancial. La rândul său, Mihai Rauţă, director Consumer Risk la Raiffeisen Bank, spune că banca sa îşi propune să abordeze o politică de dobânzi stabilită în funcţie de riscul estimat pentru fiecare client, odată cu creşterea volumului informaţional disponibil din surse independente, respectiv pe măsură ce Biroul de Credit va transmite şi informaţii pozitive. "Abordarea va fi graduală, pentru a permite o monitorizare şi un control adecvat", ne-a mai declarat oficialul Raiffeisen.

Cu ochii pe cei care au tendinţa de a se supraîndatora

"În prezent există şapte bănci, două societăţi de credit de consum şi o societate de leasing care transmit/primesc informaţii de natură pozitivă în şi de la Sistemul Biroului de Credit", a declarat Şerban Epure, directorul general al instituţiei, care se arată optimist în ceea ce priveşte creşterea numărului participanţilor la sistem. Aceasta va mări accesul la creditare al persoanelor fizice, inclusiv al celor cu venituri mici." Despre clienţii corecţi se va şti nu numai că nu au restanţe evidenţiate la Biroul de Credit, fără a se cunoaşte dacă au sau nu şi alte credite (aşa cum se întâmplă dacă sunt apreciaţi numai pe baza informaţiilor negative), dar şi faptul că în evidenţele noastre apar cu credite pe care le-au plătit întotdeauna la timp, urmând a beneficia astfel de condiţii de creditare mai bune (dobândă, garanţii) şi de acordarea creditului într-un timp mai scurt", mai spune oficialul Biroului de Credit. El a anunţat că în categoria clienţilor mai puţin corecţi vor fi evidentiaţi nu numai cei care au restanţe, ci şi cei care au tendinţa de a se supraîndatora şi cărora nu li se va mai acorda creditul solicitat.