Valea Roşie, pionierul rezidenţialului craiovean

Boomul imobiliar din ultimii ani a trecut aproape neobservat în Craiova. În interiorul oraşului, clădirile de locuinţe noi sunt rare şi de mici dimensiuni. La ieşirea din Craiova se ridică peste 100 de vile noi. Blocuri mai înalte de trei etaje nu există, pentru că zona este una deosebit de activă din punct de vedere seismic.

Lipsa construcţiilor noi este o problemă cu care craiovenii s-au tot confruntat în ultimii 150 de ani. „Numai Craiova este menită a sta pe loc, a fi moartă, a nu avea sufletul să o anime, numai Craiova stă de treizeci de ani cu podurile sale de atunci, cu fântânile sale de atunci, cu ruinele sale, cu necurăţeniile sale, încât la aspectul ei astăzi crede cineva că angelul destrucţiunii planează peste dânsa”, scria ziarul “Vocea Oltului” la 31 martie 1860.

Clădirile nou-construite lipseau cu desăvârşire şi la sfârşitul secolului al XIX-lea. „Oraşul are în interiorul lui atâtea locuri virane şi nu se construieşte nimic pe ele. În multe părţi se cultivă porumb în loc să se ridice construcţii şi este evident că în asemenea condiţii oraşul nu va putea să progreseze”, spune un raport al autorităţilor vremii, citat de Luchian C. Deaconu în cartea sa, „Craiova 1898 – 1916”.

Craiova a cunoscut totuşi modernizarea, în special în timpul mandatului de primar al lui Nicolae Romanescu. Astăzi lucrurile stau mult mai bine, deşi în interiorul Craiovei nu sunt multe clădiri de locuinţe noi. „În centrul oraşului piaţa imobiliară este reprezentată în special pe segmentul rezidenţial.

Predominante sunt blocurile, iar noile construcţii, în general clădiri mici, de cel mult şase etaje, cu maximum 20 de apartamente au început să fie ridicate haotic, fără o precedentă analiză a calităţii, fără a lua în considerare locurile de parcare şi căile de acces. Din 2007 au început să apară câteva proiecte rezidenţiale mai mari”, se arată într-un studiu de piaţă al agenţiei imobiliare Real Time.

Fabrica de autoturisme, vector de dezvoltare

Valea Roşie nu face excepţie de la regulă în privinţa imobilelor noi situate în interiorul graniţelor orăşeneşti. „Blocuri noi în zonă nu s-au construit, cu excepţia a două sau trei „plombe” pe ici, pe colo, care se vând la acelaşi preţ pe metru pătrat ca şi locuinţele construite înainte de 1989”, spune Paul Balint, director al agenţiei craiovene Imobibalint.

Un poliţist nota într-un raport datat martie 1868 că în „Valea numită Roşie” s-au construit mai multe „bordeie pustnicioase” în care se ascundeau bande de hoţi care terorizau populaţia. Acestea au fost primele locuinţe din zonă. Activităţile industriale au influenţat întotdeauna dezvoltarea imobiliară a cartierului.

Astfel, în secolul trecut, hamalii care lucrau la morile Barbu Drugă şi Pretorian, precum şi încărcătorii de vagoane şi mecanicii angajaţi la căile ferate au ridicat, pe mici loturi de pământ, case modeste. În perioada comunistă au apărut aici blocurile muncitoreşti, pentru ca astăzi dezvoltatorii imobiliari şi persoanele fizice să ridice vile, însă în exteriorul oraşului, spre comuna Cârcea şi spre Selgros.  Zona este relativ dezvoltată din punctul de vedere al infrastructurii.

Există utilităţi precum gaze, apă şi curent electric. În unele zone sunt montaţi chiar şi stâlpi de iluminat stradal, chiar dacă drumurile nu sunt încă asfaltate, ci doar pietruite.  „Fabrica de autoturisme a influenţat benefic dezvoltarea imobiliară a zonei, iar preţurile la terenuri au crescut de la 30 la 150 de euro pe metru pătrat. Proprietarii de vile se gândesc acum că pot închiria sau chiar vinde, în condiţii avantajoase, unor angajaţi de la fabrică”, explică Paul Balint.

Singurul ansamblu de blocuri noi este Ferval Residence, situat vizavi de fabrica Ford, cu acces direct din strada Caracal. Sunt într-o etapă avansată de construcţie două blocuri de locuinţe cu subsol şi trei etaje, care conţin 40 de garsoniere, 60 de apartamente cu două camere şi 26 de locuinţe cu trei încăperi. Preţurile variază de la 60.000 de euro pentru o garsonieră la 110.000 de euro la apartamentele de trei camere. În cost este inclus TVA, dar şi locul de parcare precum şi o boxă.

The Fifties este unul dintre ansamblurile de vile ridicate aici. Numele complexului provine de la numărul total de 50 de vile pe care le va conţine la finalizare, în vara lui 2009. Există două variante de preţ, în funcţie de stadiul de finisare. Astfel, o vilă la roşu costă 80.000 de euro, în timp ce una la gri are preţul de 100.000 de euro.

Fiecare casă beneficiază de un lot de teren de aproximativ 500 metri pătraţi. „Condiţiile de plată sunt flexibile şi se adaptează  fiecărui client. Mai sunt de finalizat doar 12 vile, celelalte aflându-se deja în faza de roşu. Acest lucru înseamnă că se pot efectua lucrările de înregistrare în cartea funciară, ceea ce permite cumpărătorilor ipotecarea noii locuinţe”, spun reprezentanţii agenţiei imobiliare Real Time.

Ce mai poţi alege?

În primele faze ale dezvoltării sale, cartierul a fost populat cu oameni care veneau de la satele din împrejurimi şi care locuiau în case modeste şi relativ insalubre. În perioada comunistă zona a fost înţesată de blocuri confort doi şi trei, pentru cazarea muncitorilor. „Am văzut aceste apartamente cu mulţi ani în urmă, la scurt timp după ce fuseseră date în folosinţă. Multe nici nu aveau uşi interioare, figurau în planuri două camere, dar de fapt erau nişte firide. Mulţi au evitat aceste clădiri şi pentru că acolo este o zonă seismică cunoscută. Am întâlnit însemnări din 1838 în care se arată modul serios în care au fost avariate bisericile din Cârcea, comună situată în imediata apropiere a cartierului. Înscrisurile se referă la biserici pentru că erau cele mai importante clădiri, nu existau altele mai bine construite. Şi în 1940 au fost probleme, dar cele mai vizibile au fost efectele cutremurului din 1977”, spune profesor doctor Toma Rădulescu, şef secţie istorie la Muzeul Olteniei. 

De aceeaşi părere este şi Paul Balint. „Blocurile vechi din Valea Roşie sunt groaznice. Sunt anumite apartamente, situate în clădiri ridicate în anii ‘60, la care nu există alte acte de proprietate în afara unor chitanţe de mână. Preţul locuinţelor din imobilele ridicate înainte de 1989 este mare, ajunge uşor la 1.000 de euro pe metru pătrat, deşi zona este cea mai prost vândută din Craiova.

De fapt, acum nici nu se prea mai tranzacţionează”, spune directorul Imobibalint. În cartier există doar câteva blocuri înalte, cu zece etaje. Locatarii acestor clădiri spun şi ei că seismul din 1977 a făcut ravagii în zonă, dar susţin că imobilele în care locuiesc sunt singurele care nu au avut probleme. 

Povestea cartierului tău

Guvernul care se constituise în urma proclamaţiei de la Islaz din 1848 a stat câteva zile în apropierea cartierului Valea Roşie de astăzi, în comuna Cârcea. Măsura a fost luată de revoluţionari pentru a se asigura că oraşul Craiova este de partea mişcării. Intrarea în oraş s-a făcut în mod festiv, cu un sobor de preoţi şi populaţie cu steaguri tricolore, pe actuala stradă a Caracalului.

Importanţa militară a arterei principale a cartierului, strada Caracalului, a fost sesizată şi de regele Carol I, care a decis încartiruirea în apropiere a regimentului I de artilerie, în perspectiva Războiului de Independenţă de la 1877 şi a respingerii unei eventuale încercări de invazie a Craiovei de către trupele otomane.

Calea ferată care leagă Craiova de Calafat trecea odată prin cartierul Valea Roşie. Implicaţiile economice ale drumului de fier asupra zonei au fost importante, spune Toma Rădulescu. Astfel, a apărut aici moara Pretorian, cu dotare modernă şi care producea o făină de înaltă calitate, cunoscută în întreaga Europă. Tot pe această cale ferată se ajungea şi la moara Barbu Drugă, ale cărei produse erau folosite de cofetarii vienezi şi parizieni.

Numele cartierului vine de la culoarea roşie a pământului din zonă, puţin productiv. Denumirea are însă şi o valenţă politică. Legenda spune că în această zonă preponderent muncitorească au luat naştere primele organizaţii comuniste care au activat „în ilegalitate”.

Localizare: estul Craiovei, delimitat de străzile Caracal, Anul 1848, Calea Bucureşti şi zona industrială.

Tipuri de locuinţe: garsoniere şi apartamente cu două şi trei camere în blocuri noi şi construite înainte de 1989 şi vile în ansambluri rezidenţiale noi.

Centre Comerciale: Selgros, magazine de cartier, în apropiere Kaufland.

Transport în comun: două linii de tramvai, şapte trasee de autobuz.

Unităţi de învăţământ: patru grădiniţe, trei şcoli generale, două licee, Facultatea de Mecanică.

Clinici şi spitale: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase „Victor Babeş”.

Parcuri: Parcul Câmpul Libertăţii 1848.

Grad de poluare: Valoarea maximă admisă de pulberi sedimentabile a fost frecvent depăşită în 2007, conform raportului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dolj.