Criza petrolului, faza pe proteste: oamenii ies în stradă în Azerbaidjan, după ce moneda naţională s-a devalorizat cu o treime, iar preţurile au crescut

Criza petrolului, faza pe proteste: oamenii ies în stradă în Azerbaidjan, după ce moneda naţională s-a devalorizat cu o treime, iar preţurile au crescut

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a beneficiat din plin când cotaţiile petrolului creşteau, dar acum trebuie să facă faţă protestelor din urma colapsului monedei naţionale

Banii din petrol şi forţele de ordine bine echipate au asigurat mult timp loialitatea populaţiei în Azerbaidjan pentru preşedintele Ilham Aliyev. Dar devalorizarea cu o treime a manatului, moneda naţională a Azerbaidjanului, a făcut ca populaţia să iasă în stradă în oraşele Quba şi Siyazan, scrie Reuters.

Colapsul cotaţiilor ţiţeiului a făcut ca manatul să piardă o treime din valoare numai în ultimele 30 de zile, ceea ce a declanşat proteste în statul azer, forţându-l pe Aliyev să ia în considerare măsuri precum un control mai strâns al pieţei valutare, sprijinirea băncilor, ba chiar şi vânzarea unor active deţinute de către stat, potrivit sursei citate.
O altă cauză a deprecierii a fost scăderea rublei ruseşti faţă de dolar şi euro cu mai bine de 50% din cauza sancţiunilor internaţionale şi a problemelor de pe piaţa petrolului, ceea ce a făcut exporturile ruse mult mai competitive şi a afectat exporturile azere în Rusia.
 
Dar furia populaţiei este în urcare.
 
 
„Preţurile cresc, oficialii sunt corupţi, nu există locuri de muncă şi nu ne putem plăti creditele“, spune Afqan, un azer de 28 de ani din Quba.
 
Poliţia a fost mobilizată în număr mare pentru a stopa extinderea protestelor, într-un an în care Aliyev încearcă să îşi facă reclamă prin atragerea drepturilor de organizare a unei curse de Formula 1.
„Protestul nostru nu a fost organizat… Nu avem un lider, dar cam 5.000 de oameni au venit şi au protestat deoarece nu mai putem să mai tolerăm (situaţia – n.r.)“, spune Afqan.
 

Cum s-a ajuns la mişcări de stradă

 
După rugaciunea de dimineaţă, oamenii din Quba s-au adunat vinerea trecută în piaţa centrală din oraş. Acesta se află la 180 de kilometri nord de capitala Baku, lângă graniţa cu Rusia. Protestul a fost împrăştiat rapid de către forţele de ordine, care au folosit tunuri cu apă, bastoane şi gaze lacrimogene. Circa 50 de protestatari au fost bătuţi şi reţinuţi, potrivit martorilor.
 
O zi mai târziu, sâmbătă, câteva vehicule blindate şi mai mulţi jandarmi erau staţionate în centrul oraşului, în timp ce mai multe autovehicule pline cu poliţişti erau staţionate în apropiere. 
 
„Autorităţilor le este frică de noi, le este frică de faptul că aceste mici proteste locale se pot transforma în ceva mare“, spune Rustam, un rezident de 25 de ani din Quba, care a participat la protest. „Nu avem nimic de pierdut, ştiţi…cei care sunt deja uzi nu se mai tem de ploaie“, mai arată el.
Dar Aliyev este bine înfipt în scaun şi ajutat de forţe de securitate bine-echipate, astfel că nu există niciun semn imediat că ar putea pierde puterea.
 

Aliyev, la putere în urma tatălui său

 
Ilham Aliyev a fost ales pentru a-l succede pe tatăl său, Heydar Aliyev, în anul 2003, iar de atunci a beneficiat de pe urma creşterii economice rapide a ţării, cu o medie de 21% pe an între 2003 şi 2007.
 
Suporterii săi spun că a adus stabilitate, modernizare şi legături mai strânse cu Europa. Azerbaidjanul a fost gazda Eurovisionului în anul 2012 şi Jocurile Europene în 2015.
 
Dar, în timp ce economia a înflorit, a curs şi cu critici privind reducerea libertăţilor şi pentru aducerea la tăcere a disidenţilor.
 
 

Corupţia, problemă mare

 
Acum că preţul petrolului a scăzut, problemele lui Aliyev au ieşit la suprafaţă, cel puţin în privinţa corupţiei. OrganizaţiaTransparency International plasează Azerbaidjanul pe locul 126 din 174 de state în privinţa corupţiei.
 
Oraşul Quba se află într-o regiune agricolă de la graniţa cu Rusia. Peisajele montane din zonă au transformat-o şi într-o destinaţie turistică plină de hoteluri, găzduind inclusiv un luxos Rixos.
Totuşi, locuitorii oraşului acuză vameşii că le cer şpagă pentru a permite exporturile locale de fructe şi legume de partea cealaltă a graniţei, în Rusia.
 
Un protest similar cu cel din Quba a erupt astăzi în Siyazan, un orăşel aflat la 90 de kilometri de capitala Baku. Şi acesta a fost dispersat de forţele de ordine, iar locuitorii spun că zeci de oameni au fost reţinuţi şi acolo. 

La finele săptămânii trecute, toate drumurile de intrare în Siyazan erau păzite de poliţie, deşi nu erau urme vizibile ale prezenţei lor în interiorul acestuia. „Ne-am pierdut speranţa“, spune un cetăţean, care nu a vrut să îşi dea numele de frica măsurilor de retorsiune ale autorităţilor. „Dar ce poate face singură o regiune aşa mică precum a noastră? Dacă alte regiuni se alătură protestului, vom putea schimba ceva“, se confesează acesta.
citeste totul despre: