Începutul birocraţiei pentru toţi: România devine o ţară de contabili. Cum vor fi afectaţi românii de impozitul pe venitul global

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Impozitul pe gospodărie va pune birocraţia pe mesele românilor de rând, care vor trebui să devină experţi în contabilitate. Pe lângă faptul că vor trebui să îşi plătească singuri impozitele, ei vor fi nevoiţi şi să îşi planifice economiile, pentru a nu se trezi că nu au cu ce să plătească dările către stat.

În timp ce oamenii de afaceri se plâng că birocraţia din România este sufocantă, va veni în curând şi rândul românilor obişnuiţi să treacă prin această experienţă, odată cu introducerea impozitării pe gospodărie şi obligaţia salariaţilor de a-şi calcula şi declara singuri veniturile şi de a plăti impozitele aferente. Şi nu numai. Ei vor trebui să se obişnuiască să economisească bani tot anul, pentru ca, anul următor, să fie nevoiţi să îi dea înapoi către stat ca biruri.

Asta pentru că Guvernul pregăteşte un proiect de modificare a Codului Fiscal, pe care îl vrea implementat de la 1 ianuarie 2018, ce va elimina reţinerea la sursă a impozitului pe venit, potrivit unui draft aflat în discuţie şi obţinut de Profit.ro din surse guvernamentale. În schimb, venitul va fi calculat global, pe gospodărie, iar impozitul va fi plătit în acelaşi fel.

Răspunsul Ministerului de Finanţe, la publicarea acestui draft, este că administrarea globală a impozitului pe venit pe gospodării este un concept în evaluare în prezent, urmând ca proiectul final de Cod Economic, ce include Codul Fiscal, să includă rezultatul tuturor analizelor şi să fie lansat în dezbatere publică.

„Unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanţelor Publice analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România. Conceptul este evaluat de către o paletă largă de specialişti, atât din partea MFP, cât şi din partea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, a Camerei Consultanţilor Fiscali, a Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României”, arată comunicatul ministerului. 

Elaborarea unui Cod Economic este cuprinsă în programul de guvernare propus de PSD diîn campania electorală şi în programul de guvernare al actualului guvern. 

„După finalizarea analizelor şi a simulărilor necesare, proiectul Codului Economic, în care vor fi integrate toate propunerile avizate, va fi supus dezbaterii publice şi înaintat Parlamentului României”, a mai precizat Ministerul Finanţelor. 

Cum funcţionează impozitul pe venitul global                                                      

Impozitul pe venit ar urma să fie aplicat, de anul următor, în funcţie de un venit anual global pe gospodărie, însă o gospodărie va avea dreptul la un venit neimpozabil calculat în funcţie de numărul de persoane care fac parte din acea gospodărie, precum şi la o serie de deduceri, printre care asigurarea pentru casă şi maşină (RCA), abonament la sală de fitness şi dans, bilete la cinema, cărţi, medicamente sau susţinerea unor entităţi nonprofit. De asemenea, gospodăriile cu venituri mici în care se află copii minori vor primi, în anumite condiţii, sprijin financiar din partea statului.

Astfel, o gospodărie formată dintr-o singură persoană va avea un plafon neimpozabil de 24.000 de lei pe an, bani la care statul nu va aplica impozit pe venit. Totodată, va avea dreptul la deduceri cumulând într-un an 2.000 de lei (în cazul în care plafonul neimpozabil lunar nu variază). Din venitul total obţinut de acea persoană într-un an se scad în primă fază cei 24.000 de lei, după care se scad şi deducerile până la un maxim de 2.000 de lei pe an, iar la ce rămâne statul ar urma să aplice un impozit de 10%. 

Cum se constituie gospodăria

Potrivit definiţiei din draft, goposdăria este un grup alcătuit din una sau mai multe persoane fizice înrudite sau neînrudite, care au un patrimoniu comun, pe care îl administrează împreună din punct de vedere economic şi financiar şi locuiesc/nu locuiesc efectiv la acelaşi număr cadastral. Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a furnizat săptămâna trecută câteva exemple privind constituirea unei gospodării. O definiţie generală a termenului se referă la cei care „locuiesc şi se gospodăresc împreună”, a afirmat aceasta. Potrivit ministrului Muncii, o gospodărie poate fi formată dintr-un singur adult, din părinţi + copii, părinţi + copii + bunici, doi parteneri necăsătoriţi, dar chiar şi dintr-o mănăstire (cei care locuiesc în mănăstire şi împart acelaşi patrimoniu). În plus, Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că „nu e obligatoriu ca toţi membrii gospodăriei să locuiască permanent în locuinţa comună (ex. studenţii care o parte din an vor locui în căminele studenţeşti)”.

Oamenii trebuie să pună bani deoparte

Veniturile din salarii şi asimilate salariilor, cele din activităţi independente, dar şi veniturile din investiţii sau din jocuri de noroc vor fi impozitate anual, prin globalizare la nivel de gospodărie. Dacă în prezent angajatorii trebuie să calculeze şi să reţină salariaţilor atât contribuţiile sociale (pensii, sănătate, şomaj), cât şi impozitul pe venit (de 16% în prezent), din 2018 nu vor mai reţine şi vira la buget decât contribuţiile sociale. Impozitul pe venit rămâne în sarcina angajatului, căruia angajatorul are obligaţia să îi elibereze, până la finele lunii februarie 2019, doar un document din care să rezulte situaţia veniturilor nete realizate în cursul anului precedent. Românii vor fi obligaţi să plătească singuri impozitul în cursul anului următor, când vor depune declaraţii de venit global pe gospodărie.

Impozitul, achitat de două ori pe an

Declaraţia de venit global a unei gospodării va fi completată de consultantul fiscal în numele membrilor acelei gospodării, pe baza documentelor furnizate de reprezentantul acelei gospodării

Gospodăriile ar urma să achite impozitul pe venitul global de două ori pe an, în tranşe egale. Prima tranşă se va plăti la depunerea declaraţiei de venit global, iar cea de-a doua în termen de 60 de zile de la depunere.

Consultantul fiscal va informa persoana responsabilă cu fiec are gospodărie ce impozit are de plată, iar aceasta este responsabilă de îndeplinirea obligaţiilor fiscale până la data de 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile.

Cum vor fi afectaţi românii

Specialiştii fiscali sunt de părere că acesta este începutul birocraţiei pentru toţi.  Astfel, în loc să fie ocupaţi să muncească, românii vor trebui să stea să completeze formulare, să piardă vremea la consultanţi fiscali şi să stea la cozi pentru a-şi plăti dările.

Consultantul fiscal Adrian Benţa consideră că probabil va fi un eşec masiv în primii ani de aplicare al acestui nou sistem. Un considerent, spune el, este că 90% din populaţie nu va înţelege mecanismul de funcţionare al unui astfel de impozit. De asemenea, acest sistem de impozitare pune pe drumuri circa 4,5-5 milioane de salariaţi. „Tentaţia va fi să cheltui banii care îţi rămân în mână, pentru că nu ţi se mai ia impozitul, şi atunci vor fi dificultăţi să plăteşti tot odată”, spune el. 

De asemenea, pot să existe şi raţionamente de tipul oamenii vor crede că le-au fost mărite salariile.

„Salariatul nu este obişnuit să se ducă el să plătească taxe, este treaba angajatorului. Atunci eu o văd ca fiind foarte greu de aplicat în primii ani, românii neavând o disciplină financiară de a strânge banii şi de a-i pune deoparte”, consideră Benţa.

De aceeaşi părere este şi Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, care consideră că în România sunt foarte mulţi oameni care îşi duc viaţa de azi pe mâine, iar nivelul veniturilor nu le permite să facă economii. 

„În momentul în care aceşti oameni vor avea în buzunar tot salariul, este puţin probabil că nu îl vor cheltui. Anul următor va veni decizia de impunere pentru tot impozitul pe tot anul. De unde vor lua banii?”, se întreabă fostul secretar de stat.

De asemenea, el susţine că ANAF nu va avea capacitate de a controla 7 milioane de contribuabili, în condiţiile în care Fiscul este deja depăşit de situaţie cu cele 200-300 de mii de firme existente.

Claudiu Năsui, deputat USR şi membru în comisia de buget-finanţe din Parlament, este de părere că dacă până acum trebuia să încerci să fii antreprenor pentru a înţelege ce înseamnă birocraţie absurdă, de acum vom vedea asta şi ca persoană fizică. Potrivit lui, odată cu această nouă formulă de impozitare, apar formulare, plafoane, excepţii, deductibilităţi, condiţii pentru a beneficia de deductibilităţi şi, cu timpul, noi reglementări pentru a defini un sistem atât de complex încât alte ţări (gen SUA) încearcă să scape de el.

Deficit major la încasările bugetare

Abandonarea reţinerii la sursă va însemna că statul nu va mai încasa lunar, pe tot parcursul anului 2018, impozit pe venit din salarii, drepturi de autor, activităţi independente, investiţii, câştiguri din jocuri de noroc, adică peste 20 miliarde de lei sau circa 10% din veniturile totale ale statului, scrie Profit.ro. Bani pe care speră să-i colecteze în anul următor, după ce românii îşi vor depune declaraţiile de venit global pe gospodărie.

Gabriel Biriş este de părere că se renunţă la toate veniturile bugetare din impozitul pe venit în anul 2018, iar statul va încasa primii bani la finalul lui 2019, după ce finalizează prelucrarea tuturor declaraţiilor, asta presupunând că oamenii au pus bani deoparte şi au plătit la timp şi complet.

„Astăzi, în bugetul pe 2017, din impozitul pe venit se strâng la buget 29 de miliarde lei, din care 24 miliarde lei din impozitul pe salarii. Prin propunerea aceasta, în 2018 nu mai ai niciun leu din cei 29 de miliarde lei la buget. Se renunţă la aceşti bani, din care, cu tot deduceri, cu tot cu cota zero pentru anumiţi salariaţi, poate la sfârşitul lui 2018 vor rămâne cu 12-13 miliarde lei”, consideră Biriş.

Adrian Benţa confirmă această teorie. Potrivit lui, pe termen scurt, încasările bugetare vor fi mult mai mici şi vor trebui găsite noi surse de finanţare, fie împrumuturi, fie noi tăieri la investiţiile publice. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite