Război preşedinte-Guvern: cine pe cine execută cu execuţia bugetară

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Guvernul s-a înhămat să ducă mai mult decât poate, drept pentru care nu a reuşit nici să încaseze cât a dorit şi nici să cheltuiască cât şi-a propus. Aceste nerealizări au atras criticile preşedintelui Klaus Iohannis, dar şi ale specialiştilor.

Planul nerealist al bugetului ţării începe să fie demontat abia din primele luni ale anului. Pe lângă faptul că Guvernul a cheltuit cu 4,4 miliarde de lei mai mult decât a colectat, el nu şi-a atins nici ţintele de încasări, dar nici de cheltuieli.

Cu 22% au crescut cheltuielile în primul trimestru al acestui an, dublu faţă de venituri, care nu au reuşit să ţină pasul şi au avansat cu numai 11,5%, arată execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor. Creşterile nu reprezintă neapărat o performanţă, pentru că planurile Guvernului erau chiar mai măreţe. Doar 95,5% din veniturile estimate de Guvern au fost încasate, în timp ce doar 90,3% din cheltuielile programate au fost făcute.

Preşedintele Klaus Iohannis a profitat de ocazie să critice Guvernul pentru nerealizări. PSD este „incapabil să ţină ordine în finanţele publice”, iar Guvernul „nu şi-a îndeplinit nici măcar propriul program”, a declarat el luni, după ce Ministerul Finanţelor a făcut public ce a realizat din ce îşi propusese pe primul trimestru. Ceea ce este în mare parte adevărat, arată datele.

Încasările din TVA şi accize, marea suferinţă                                   

Într-adevăr, după cum spune preşedintele Iohannis, pe fondul creşterii cheltuielilor totale cu peste 22%, „presiunea imensă” pusă pe buget trebuia „atenuată printr-un efort consistent, vizibil, de creştere a veniturilor” şi a încasărilor, ceea ce nu s-a întâmplat.

Cea mai mare pierdere a venit din taxe şi impozite, adică veniturile fiscale de unde statul a încasat doar 35,4 miliarde de lei, faţă de 37,2 cât îşi propusese. A încasat chiar mai puţin decât anul trecut, când în primul trimestru a colectat circa 36 miliarde de lei.

Pe de o parte, au fost încasări deficitare de TVA, acest „pilon al bugetului”, cum îl numesc şi preşedintele şi specialiştii. Deşi ele au crescut cu 2,2% faţă de anul trecut, la 13,2 miliarde de lei, planul Guvernului era mai ambiţios. Drept rezultat doar 91,4% din TVA-ul pe care spera Guvernul să îl încaseze a ajuns în buzunarele sale.

Consultantul fiscal Gabriel Biriş precizează însă că, deoarece consumul populaţiei a crescut cu 12% în 2017, această creştere trebuia să se vadă şi în încasările de TVA. „Singura explicaţie este că evaziunea a luat-o iarăşi razna, la fel cum s-a întâmplat în 2014”, susţine el.

De asemenea, chiar dacă anul trecut a fost reintrodusă supraacciza la carburanţi, nici acesta nu s-a regăsit în punguţa Guvernului. El a reuşit să încaseze numai 87,6% din accizele programate, respectiv 5,8 miliarde de lei, chiar dacă suma este cu 2,6% mai mare decât anul trecut.

„Este îngrijorător să avem aceste restanţe pe TVA şi accize, care sunt cam 40% din veniturile fiscale”, consideră şi profesorul de economie Cristian Păun.

Nici cheltuielile nu au fost realizate                               

„La bugetul statului duduie numai cheltuielile, veniturile pauză”, a mai atras atenţia preşedintele Klaus Iohannis. Parţial adevărat, pentru că nici la acest capitol Guvernul nu a reuşit să performeze. Doar 90,3% din cheltuielile programate au fost realizate, ceea ce ne lasă cu 7,6 miliarde de lei bani neutilizaţi. „Economii” s-au făcut la plata dobânzilor, a subvenţiilor.

„Avem un model de creştere care pedalează pe cheltuieli cu salariile, care este nesănătos”, spune Cristian Păun. Într-adevăr, cheltuielile de personal au fost cele mai mari în primele trei luni, de 19 miliarde de lei, efectuate în proporţie de 98,2% faţă de nivelul estimat.

Iar aceste cheltuieli au fost oricum accentuate la bugetul de stat, în timp ce la cele locale ele au fost „sugrumate”. „Tentativa de echilibrare s-a făcut în maniera deja încetăţenită a temporizării cheltuielilor la bugetele locale, de unde şi importantul excedent consemnat în administraţia locală cu preţul sacrificării unor investiţii în teritoriu”, scrie cursdeguvernare.ro.

Eşecul fondurilor europene

În ceea ce priveşte fondurile europene, acestea au reprezentat un eşec atât la absorbţie, cât şi la cheltuială. Pe de o parte, o mare parte din nerealizările de la încasări au venit pe partea de fonduri europene, unde Guvernul a reuşit să absoarbă doar 63,1% din nivelul programat, atât pentru cadrul financiar 2007-2013, cât şi pentru noul cadru financiar 2014-2020. Pe de altă parte, nici plăţile nu au fost realizate pe deplin. Doar 57,3% din plăţile pentru proiectele cu finanţare din fonduri UE au fost efectuate, iar cea mai mare parte au reprezentat plăţi aferente proiectelor din domeniul agriculturii. „Se vede o întârziere periculoasă în ceea ce priveşte fondurile europene. Acest lucru va pune presiune pe perioada imediat următoare, vom face lucrurile în grabă, iar banii vor fi aruncaţi”, mai spune Cristian Păun.

Încotro?

Această execuţie bugetară arată că se continuă lipsa de performanţă la nivelul colectării taxelor care formează bugetul şi la nivelul fondurilor europene, spune Păun, iar faptul că România creşte cu deficite, cu datorie publică în spate demonstrează dezechilibrul creşterii economice. „Nu mai durează mult până când creşterea forţată va încetini”, precizează el.

Fostul şef al Finanţelor, Gelu Diaconu, consideră că situaţia veniturilor de natură fiscală se va deteriora dacă guvernanţii nu vor întări capacitatea administrativă a ANAF. „Dacă nu o vor face vor fi nevoiţi, pe lângă reducerea drastică a cheltuielilor publice, să introducă noi taxe”, precizează el.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite