KPMG: Salariul minim din România, al treilea cel mai mic din UE în 2017. Pe ce loc suntem la taxare

KPMG: Salariul minim din România, al treilea cel mai mic din UE în 2017. Pe ce loc suntem la taxare

O analiză făcută de KPMG arată că, în topul celor mai mici salarii minime, România este surclasată doar de Bulgaria şi Lituania, dar cota de impozitare ne plasează deasupra Marii Britanii.

Ştiri pe aceeaşi temă

România este cea de-a treia ţară din Uniunea Europeană în topul celor mai mici salarii minime, fiind surclasată de Bulgaria şi Lituania, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă KPMG şi preluată de Agerpres.
 
Astfel, dintre cele 20 de state membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei care au un salariu minim stabilit la nivel naţional, cel mai mic salariu minim brut pe economie îl are Bulgaria (261 euro), urmată de Lituania (400 euro) şi România (416 euro).
 
La polul opus, cele mai mari salarii minime brute pe economie se înregistrează în Luxemburg (1.999 euro), Irlanda (1.834 euro) şi Germania (1.818 euro).
 
În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 euro), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punctul de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 euro), după vecina sa Bulgaria (202 euro).
 
Cota efectivă de impozitare în România este de 44%, a şaptea cea mai mare cotă de impozitare efectivă dintre cotele înregistrate în cele 20 de state membre ale UE, SEE şi Elveţia care au un salariu minim stabilit la nivel naţional. Extremele sunt reprezentate de Irlanda, cu o cotă efectivă de impozitare de 15%, şi de Franţa, cu o cotă efectivă de 87%.
 
Consultanţii KPMG subliniază că, în mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut.
 
Cele mai mari şi cele mai mici salarii minime în 2018, potrivit Eurofound
 
O altă analiză, dată recent publicităţii de Eurofound, arată că în 2018, cel mai mare salariu minim a fost înregistrat în Luxemburg şi a atins aproape 2.000 de euro. Bulgaria a avut – la 260,8 de euro – cel mai scăzut salariul minim, reprezentând aproximativ o optime din nivelul Luxemburgului. Salariul minim al bulgarilor este relativ scăzută - chiar şi în comparaţie cu alte ţări cu rază mică de acţiune - iar al doilea cel mai scăzut, cel din România, este de 407,3 euro.
 
Ţări cu valori ale salariului minim de aproximativ 1.450 euro pe lună: Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Ţările de Jos şi Regatul Unit.
 
Ţările cu valori ale salariului minim cuprinse între 650 şi 900 de euro: Grecia, Malta, Portugalia, Slovenia şi Spania.
 
Ţări cu valori ale salariului minim de aproximativ 500 euro sau mai mici: Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia.
 
În timp ce ratele de creştere ale salariului minim ar putea părea relativ ridicate în unele ţări, se ne putem întreba cât va dura până când salariul minim va atinge nivelul ţărilor dezvoltate. Dacă rata de creştere a salariului minim nominal legal din perioada 2010-2017 este extrapolată, mai devreme de jumătatea anilor 2040 cel puţin jumătate din ţările cu nivel scăzut al salariului minim s-ar putea încadra în nivelurile minime de salarizare aplicabile în ţările dezvoltate.
 
Aceasta înseamnă că diferenţele actuale ale salariului minim în statele membre ale UE ar putea să nu dispară pe termen scurt. În mod semnificativ, acest scenariu nu ia în considerare ciclurile economice sau politice, schimbările în productivitate sau cursurile de schimb. În plus, rata de creştere înregistrată în unele ţări (de exemplu, România) nu va continua.
 
citeste totul despre: