Cosmin Vladimirescu, Mastercard: Legea cash-back vine în sprijinul persoanelor din mediul rural, contribuind la incluziunea financiară

Cosmin Vladimirescu GM Mastercard România

Legea vine în sprijinul persoanelor din mediul rural, contribuind la incluziunea financiară, în contextul diminuării reţelei de bancomate şi a prezenţei sucursalelor băncilor, conform datelor BNR, arată Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România.

Guvernul a adoptat şi a publicat vineri, 5 ianuarie 2018, în Monitorul Oficial normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cunoscută drept „Legea cash-back”.

Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România, precizează că Mastercard a fost încă de la început şi este, în continuare, un susţinător al legii cash-back, motiv pentru care salută adoptarea normelor metodologice pentru aplicarea ei. Pentru ca procesul implementării să fie unul cât mai eficient şi mai rapid, Mastercard a oferit instituţiilor bancare o derogare până la sfârşitul anului 2016 de la plata costurilor aferente serviciului cash-back prin care populaţia să ridice bani de la comercianţi prin intermediul POS-urilor.

Potrivit legii în vigoare, nu există niciun cost asociat comercianţilor pentru implementarea POS-urilor şi a serviciului de cash-back. Costurile pentru achiziţionarea POS-urilor sunt suportate de instituţiile de plată.

Legea vine în sprijinul persoanelor din mediul rural, contribuind la incluziunea financiară, în contextul diminuării reţelei de bancomate şi a prezenţei sucursalelor băncilor, conform datelor BNR. Pe de altă parte, în zona rurală are loc deja acordarea de carduri: tichete de masă electronice, subvenţii APIA, pensii etc.

Date ale Institutului Naţional de Statistică şi ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului arată că 56% dintre firmele ce intră sub incidenţa legii se regăsesc în mediul rural. Doar 17% dintre comercianţii din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 şi 100.000 euro pe an. Restul comercianţilor, circa 73%, se regăsesc în plaja cifrelor de afaceri anuale de sub 50.000 euro.

Prin includerea în scopul legii a unei ponderi semnificative de comercianţi cu cifră de afaceri scăzută, se va accentua fiscalizarea în zona rurală. Potrivit unui studiu PwC, România are cea mai mică rată de colectare a TVA – 28% din PIB, iar ponderea economiei gri este de 27,6% – singura ţară din UE care ne depăşeşte este Bulgaria.

Potrivit aceluiaşi studiu, România se află pe ultimul loc în rândul statelor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de POS-uri per 1.000 de locuitori şi pe penultimul loc la ponderea plăţilor electronice în totalul plăţilor. În ceea ce priveşte numărul de tranzacţii cu cardul, acesta este de peste 7 ori sub media europeană.

Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea legii cash-back stipulează, în mod expres, că instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptatoare comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit. Stabilirea comisioanelor s-a făcut anterior intrării în vigoare a legii cash-back tocmai pentru a sprijini si încuraja acceptarea plăţilor cu cardul la comercianţi. Băncile acceptatoare încasează de la comercianţi pentru fiecare tranzacţie un comision, format din marja băncii, comisionul interbancar şi costurile cu schema de carduri.

Nivelul de acceptare a plăţilor cu cardul a explodat datorită legii cash-back – de când a fost publicată legea, în trimestrul IV, 2016, numărul de POS-uri care se instalează într-un trimestru este la acelaşi nivel cu numărul celor care se instalau în trei trimestre anterior.