Bilanţul economic al celor 10 ani de la intrarea României în UE. Cât ne-a ajutat Uniunea Europeană

Bilanţul economic al celor 10 ani de la intrarea României în UE. Cât ne-a ajutat Uniunea Europeană

Aderarea României la Uniunea Europeană a însemnat o serie de avantaje pentru ţara noastră, care s-au reflectat în numeroase beneficii economice, precum dublarea produsului intern brut, creşterea veniturilor populaţiei şi accesul la fonduri europene, arată un raport al Institutului European din România (IER) cu tema „România - 10 ani în Uniunea Europeană”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit acestuia, unul dintre cele mai importante argumente pe care le au în vedere ţările care îşi doresc să adere la Uniunea Europeană este legat de dezvoltarea economiei. Fiecare stat urmăreşte să ofere un nivel de trai mai bun cetăţenilor săi, iar acest fapt se vede în dorinţa de a aparţine de o construcţie economică stabilă cum este UE.

În ceea ce priveşte România, aderarea la UE a contribuit la creşterea schimburilor comerciale cu partenerii europeni, impulsionarea investiţiilor străine directe şi stimularea antreprenoriatului. Cum se traduc aceste lucruri în cifre?

Pe de o parte, dacă ar fi analizăm diferenţa dintre fondurile europene care au sosit în România şi contribuţiile pe care le-am achitat din postura de stat membru (2007-2017)34 , situaţia ar arăta în felul următor: 14 miliarde de euro au plecat din România către bugetul UE sub formă de contribuţii pentru susţinerea politicilor europene, iar 41 miliarde de euro au intrat dinspre bugetul UE spre România (în principal sub forma fondurilor de coeziune şi cele dedicate politicii agricole şi dezvoltării rurale). Aşadar, 27 miliarde euro au intrat în plus în România faţă de cât am contribuit pentru bugetul UE.

Mai mult, perioada 2007-2016 a fost caracterizată de o dezvoltare economică şi socială semnificativă, produsul intern brut aproape dublându-se în 10 ani, deşi perioada analizată a fost marcată de cea mai mare criză economico-financiară şi a datoriilor suverane din Europa ultimului secol. Pe de altă parte, dacă ne referim la PIB/locuitor raportat la Puterea de Cumpărare Standard, România se apropie de 60% din PIB din media UE28, faţă de 43% la cât era în 2007 .

Ponderea valorii adăugate din agricultură s-a redus la jumătate în 2016 faţă de 2005 (când era de 12,1%), în timp ce contribuţia serviciilor la formarea PIB s-a majorat cu 6,3 puncte procentuale (în 2005, ponderea era de 49%)30 . Aceste evoluţii au avut loc pe fondul menţinerii unui sector industrial orientat către export.

Ponderea exporturilor de mărfuri intracomunitare s-a majorat cu 4,7 puncte procentuale, de la 70,5% în 2006 la 75,2% în 2016, ceea ce înseamnă că mai multe produse româneşti au ajuns pe piaţa europeană.

Astfel, pe fondul redresării creşterii reale şi potenţiale, rata de ocupare a populaţiei din categoria de vârstă 20-64 ani s-a îmbunătăţit uşor ajungând la 66,8%, ceea ce situează România la o distanţă de 3,2 puncte procentuale de ţinta stabilită în Strategia Europa 2020. Rata şomajului calculată conform criteriilor BIM (Biroul Internaţional al Muncii) estimată pentru 2016 este de 6%, una dintre cele mai mici din rândul statelor central şi est-europene.

Influxul de investiţii străine directe europene în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii a fost una dintre premisele creşterii performanţei economice a firmelor româneşti. În 2015, cifra de afaceri medie pe societate a ajuns la 1,8 milioane lei, în creştere cu 64% faţă de nivelul din 2006. Profitul brut pe total economie a crescut în aceeaşi perioadă cu circa 53%.

Câştigul salarial mediu brut s-a majorat în 2016 cu 146% în termeni nominali faţă de 2006, iar în termeni reali dinamica a fost de 66%. Se poate afirma că politica salarială a avut o tendinţă de aliniere la standardele europene, având în vedere faptul că, după criză, ponderea salariului minim în câştigul mediu brut s-a îmbunătăţit semnificativ, ca urmare a majorării salariului minim până la 264 euro în 2016, de la circa 100 euro în 2006.

Faptul că au avut loc îmbunătăţiri semnificative pe piaţa muncii şi au crescut veniturile populaţiei a condus la ameliorarea indicatorilor de sărăcie şi excluziune socială. Ponderea populaţiei aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială s-a redus în comparaţie cu perioada de preaderare, însă rămâne în jurul valorii de 40%. Statisticile Eurostat menţionează că, între 2008 şi 2015, 1.990.000 persoane au ieşit din zona de risc de sărăcie şi excluziune socială.

La polul celălalt, conform unei analize a sectoarelor care aveau cele mai mari salarii medii în 2007 versus 2016, se observă o schimbare semnificativă pe piaţa muncii: dacă în urmă cu zece ani bancherii erau pe primul loc în topul celor mai bine plătiţi angajaţi din economie, în prezent angajaţii din IT le-au luat locul. Astfel, un angajat din sectorul serviciilor informatice a câştigat, în medie în 2016, 5 382 de lei net/lună în 2016, în timp ce un angajat din sectorul bancar a câştigat, în medie, câte 4 309 de lei net/lună în aceeaşi perioadă.

Un alt domeniu care a căpătat şi mai multă importanţă odată cu aderarea României la UE este cel al energiei. România face parte acum din a doua piaţă de energie din lume ca număr de consumatori, iar aprofundarea procesului de liberalizare ce caracterizează piaţa europeană va permite consumatorilor români să-şi aleagă furnizorul de energie electrică şi de gaze naturale. Ca atare, aceştia vor avea posibilitatea să negocieze direct cu furnizorii termenii şi condiţiile privind prestarea serviciului de furnizare a energiei electrice/gazelor naturale, cum ar fi preţurile, modalităţile de plată şi calitatea serviciului.

De asemenea, apartenenţa la UE menţine dreptul statului membru de a decide cu privire la propriul mix energetic, în raport de nevoile, profilul şi strategia de dezvoltare. Totodată, asumarea unor obiective, la nivel european, în domeniul schimbărilor climatice presupune o serie de obligaţii cărora România trebuie să le răspundă (ex. promovarea eficienţei energetice şi a creşterii gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile).

Unul dintre cele mai importante proiecte din sectorul energiei a fost dezvoltat în cadrul iniţiativei CESEC – Central East South Europe Gas Connectivity, unde România, alături de state de regiunea centrală şi sud-est europeană, îşi propune dezvoltarea de proiecte strategice, cum este şi BRUA - Coridor de transport gaze naturale Bulgaria – Romania – Ungaria – Austria, iniţiativă care vizează crearea unei capacităţi de transport între punctele de interconectare existente între sistemul românesc, maghiar şi cel bulgar. BRUA este un proiect de infrastructură de importanţă majoră pentru întreaga regiune, cu beneficii pentru fiecare dintre statele partenere din regiune. Sprijinul oferit de Comisia Europeană prin semnarea grantului de finanţare la începutul lunii septembrie 2016 este o confirmare incontestabilă a rolului central al proiectului BRUA la conceptul arhitecturii de securitate energetică a regiunii.

Aderarea la Uniunea Europeană a avut un impact pozitiv şi în domeniul transporturilor, astfel că o serie de directive europene aplicate sau în curs de aplicare în legislaţia românească au contribuit la o mai bună respectare a drepturilor pasagerilor (ca de exemplu, compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor sau faptul că navele de navigaţie interioară care transportă pasageri trebuie să fie construite şi echipate pentru „persoane cu mobilitate redusă”).

Potrivit studiului IER, din perspectiva României, proiectul de integrare europeană rămâne unul strategic, intrinsec legat de proiectul nostru intern de dezvoltare pe termen lung. România acţionează pentru consolidarea integrării europene, a principiilor şi valorilor pe care acesta se fundamentează, pentru menţinerea caracterului inclusiv al construcţiei europene, care să permită depăşirea prin eforturi comune, consensuale, a provocărilor fără precedent pe care le parcurge Uniunea. 

„Acest curs trebuie să continue şi să se dezvolte, cu atât mai mult în perspectiva preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE, în semestrul I 2019. Avem avantajul unei susţineri semnificative din partea cetăţenilor pentru proiectul european care ne permite menţinerea unui angajament clar pro-european, dar ne şi obligă la valorificarea mai bună a beneficiilor aduse de apartenenţa la Uniune”, susţin autorii.

citeste totul despre: